Noi am fost primii! | episodul 3: „Doi în unu”

Vă dau un indiciu: a venit la Steagu’ în 1948 şi a rămas sub Tâmpa până în 1968. Aţi ghicit, e vorba despre Silviu Ploeşteanu, atacantul interbelic, multiplu campion al ţării cu UD Reşiţa şi Venus şi care a intrat definitiv în legendă ca antrenor al Steagului.

Domnul Silviu Ploeşteanu luase Steagul din campionatul districtual şi pas cu pas l-a dus până pe podiumul Diviziei A şi pe culmile fotbalistice ale acestei părţi de Europă. Munca sa nu avea cum să treacă neremarcată de mai marii fotbalului de la noi astfel încât, în 1963, acesta este numit antrenorul Naţionalei României. Debutul pe banca tricolorilor a fost pe data de 12 mai 1963 când, pe fostul „23 august”, România bătea cu 3-2 Naţionala Republicii Democrate Germane. Era debutul perfect pentru antrenorul „stegar”. Zic „stegar” întrucât Silviu Ploeşteanu nu a renunţat la funcţia de antrenor al Braşovului, chiar dacă sezonul 1963-1964 nu se regăseşte în palmaresul său ca antrenor al Steagului. Astfel, domnul Silviu Ploeşteanu devenea primul antrenor din istoria fotbalului românesc de antrena concomitent o echipă de club şi Naţionala României.

După încă un amical, de această dată împotriva Poloniei, la Chorzow, încheiat 1-1, adevăratul test venea pentru proaspătul tehnician al „tricolorilor” în  meciul din deplasare cu Danemarca din calificările pentru Olimpiada de la Tokio din 1964.

Pe 23 iunie 1963, pe un stadion „Idraetsparken” arhiplin, România face un meci de senzaţie şi câştigă cu 3-2 în faţa nordicilor. Recordul de invincibilitate al lui Sivliu Ploeşteanu continua cu un 0-0  contra Turciei la Ankara şi un entuziast 2-1 contra Iugoslaviei la Bucureşti.

Victoria contra sârbilor a venit ca o repetiţie generală înaintea decisivului contra danezilor de la 3 noiembrie 1963. În faţa unui „23 august” ticsit cu 60 de mii de fani, românii sunt nimiciţi în primele 20 de minute când danezii fac un 3-0 ce a redus la tăcere ovalul de beton. În cele din urmă „tricolorii” reuşesc să marcheze două goluri ce au trimis confruntarea româno-daneză în baraj.

În ultimul meci al anului 1963, pe 28 noiembrie, România disputa partida decisivă contra Danemarcei la Torino. Băieţii noştri deschid scorul în minutul 36 prin Carol Creiniceanu, dar danezii egalează în minutul 87 şi meciul intră în prelungiri. Când Poul Petersen, antrenorul nordicilor făcea lista cu executanţii loviturilor de la 11 metri, Silviu Ploeşteanu privea calm, în stilu-i caracteristic, cum Mircea Sasu marca golul de 2-1 în minutul 117 şi trimitea România în turul decisiv contra Bulgariei.

Despre dramatica dublă cu Bulgaria şi ce a urmat într-un articol viitor ce va apărea cât de curând. Până atunci…

Episodul următor: „Kavarna”

Episodul trecut: „Fotbalişti, vă ordon, treceţi Prutul!”

3 gânduri despre “Noi am fost primii! | episodul 3: „Doi în unu”

  1. Pingback: Noi am fost primii! | episodul 4: “Kavarna” « La Stegaru'

  2. Pingback: Noi am fost primii! | episodul 6: “Zi după zi” « La Stegaru'

  3. Pingback: Noi am fost primii! | episodul 6: “Zi după zi” | din1936

Hai să vorbim

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s