Pentru suporterii „stegari” Sandu Andraşi este un fotbalist uriaş iar pentru oraş el este un erou. Toţi, dar absolut toţi, când aud numele său se gândesc la dubla din meciul cu Bacăul din 2001, când i-a venit în ajutor lui Dossey pentru oprirea mizerabilei încercări de blat. Şut sec de la şase metri şi trasor de la mijlocul terenului – cele mai importante goluri marcate de Andraşi în tricoul Braşovului.
Însă, iată o chestie tare interesantă. După ce a debutat la FCM Braşov în finalul anilor 80 şi a fost chiar aproape de calificarea în Cupa UEFA la finalul sezonului 1989/90, Alexandru Andraşi ia drumul Bucureştilor „graţie” unei conduceri administrative pur şi simplu inaptă să menţină valorile în cadrul clubului. Înainte de a ajunge şi pe la Rapid şi a-i da gol lui Zenga chiar la Milano, Andraşi II I (are un frate mai mare mic – Iuliu Paris Andraşi) a jucat pentru Steaua între anii 1991 şi 1993. Transferat în Ghencea la începutul sezonului 1991/92, Sandu Andraşi s-a întâlnit pentru prima oară cu fosta sa echipă pe 15 decembrie ’91, când „stegarii” se deplasau în Bucureşti.
În vreme ce steliştii trebuiau să câştige obligatoriu meciul cu noi pentru a nu rămâne şi mai mult în urma primului loc din clasament, „stegarii” au mers cu tupeu în Capitală, determinaţi să se întoarcă de acolo cu măcar un punct ce le-ar putea fi fost de mare folos în lupta pentru evitarea retrogradării. Tupeul galben-negrilor a fost remarcat şi de cronicarul acelui meci, care s-a arătat surprins de faptul că, deşi joacă în deplasare, braşovenii sunt cei care impun tempo-ul debutului de meci. Tikosi (‘2) şi Marcu (‘7) au ratat mari ocazii de gol, pentru ca în minutul 12 cei doi să colaboreze la deschiderea scorului: Tikosi driblează tot ce prinde în careul stelist şi îi pasează lui Marcu pentru finalizare. Acum vine partea interesantă de care vă ziceam la început şi care îl are în prim-plan pe Alexandru Andraşi. După ce s-au dezmeticit din pumnii primiţi de la braşoveni, steliştii încep riposta şi până la finalul primei reprize vor reuşi să întoarcă scorul în favoarea lor prin două goluri marcate de, aţi ghicit, Alexandru Andraşi. Iată, aşadar, cum eroul de acum 11 ani al Braşovului a fost demon pentru echipa sa de suflet în acel decembrie ’91. N-o să fiu ipocrit, aşa că îmi exprim curiozitatea faţă de felul în care Andraşi a celebrat cele două goluri în poarta fostei sale echipe. Imediat după pauză Ioan Mandoca va restabili egalitatea. După alte câteva ocazii steliste cărora portarul albanez Ilir Bozhiqi (în ziar e trecut Bojici) le-a făcut faţă cu brio, „stegarii” au şansa victoriei când regretatul Ioan Drăgan şutează de la… 60 de metri, observându-l pe portarul Stelei Dumitru Stângaciu (braşovean şi ex-stegar) ieşit mult din poartă. Din păcate, mingea aterizează puţin peste transversală.
Pentru pasionaţi, iată mai jos cronica integrală a meciului de atunci, în care puteţi citi primul 11 braşovean şi felul în care s-au marcat golurile.
Cronică Steaua Bucureşti - FC Braşov 2-2, 15 decembrie 1991. sursa: fcsteaua.ro
P.S. http://mysport.gsp.ro/apps/concurs/index.php?req=widget/113/ <<< votează blogul local de istorie şi cultură “stegară” în concursul Blogul Sportiv al anului 2011. Poţi vota în fiecare zi, până pe 14 februarie, de pe un un singur IP. Mulţam fain!
La Stegaru' 
nu stiu cat de urias sau erou este… el jucand si la stiaua si pe la rapid! as pastra cuvintele alea pentru altii, pentru Gyorfi de exemplu, care nici nu catuse la maini si pistolu la tampla nu pleca…
E adevarat, despre jucatori ca Pescaru sau Gyorfi putem spune ca sunt niste uriasi pentru istoria stegara. Despre Sandu Andrasi se poate spune ca este un erou, atata timp cat eroismul reprezinta o atitudine curajoasa intr-un moment critic.La acel meci cu Bacaul, Andrasi n-a acceptat sa pacaleasca fotbalul si nici suporterii, sfidand, prin cele doua goluri marcate, un intreg sistem blatist. Filiera tentativei de blat la acel meci, in care Bacaul avea nevoie acuta de puncte,a fost pe traseul Dumitru Sechelariu – Ioan Niculaie – Romica Pascu – plus noua jucatori stegari care ” au pus botu’ ” ! Interesant este ca Sandu Andrasi a marcat cele doua goluri pe final de meci, din postura de rezerva, intrata in repriza a doua. Intrebarea este : antrenorul a facut o shimbare salvatoare sau sinucigasa ? Imi mai aduc aminte ca, la un moment dat, vazand ca cei de la Bacau nu reusesc nicicum sa marcheze, fundasii brasoveni au inceput sa-i faulteze grosolan in careu, in speranta unui penalty salvator.Au fost vreo cinci-sase faulturi de genul asta, dar Al. Tudor, care era la centru, s-a ambitionat sa nu dea niciunul, pentru a nu face jocul blatistilor. De la acel meci i s-a tras lui Andrasi indepartarea definitiva de la clubul FC Brasov, desi i se promisese o functie administrativa la incheierea carierei. Acum lucreaza la Centrul de copii si juniori la FCM Targu Mures.
Despre acel meci contra Stelei In deplasare, in 1991, cateva observatii. Faptul ca Andrasi ne-a dat doua goluri dovedeste, o data in plus, ca a fost mereu un jucator profesionist, corect cu clubul la care era legitimat. Fundasul lateral Gyorfi este, evident, fiul mai celebrului Csaba Gyorfi. Paul Enache a folosit in acel meci trei stranieri, Bojici, Canaj si Minga, toti trei albanezi. Cu toata jalea tranzitiei in care ne aflam in 1991, pentru albanezi, Romania reprezenta un adevarat ” El Dorado „.
din amintirile mele, pe acest jucator il chema Tikosi, nu Tiklosi… „Tikloşi (’2) şi Marcu (’7) au ratat mari ocazii de gol, pentru ca în minutul 12 cei doi să colaboreze la deschiderea scorului: Tikloşi driblează tot ce prinde în careul stelist şi îi pasează lui Marcu pentru finalizare.”
@Adi: Merci de intervenție și pt lămurirea cu privirea la folosirea termenului de „erou”. Am avut eroi de moment şi, aşa cum menţiona şi 1936, eroii precum Gyorffy şi alţii ca el a căror cariera se suprapune cu ani buni din istoria echipei. Revenind la meciul din ’91, bănuiam că Gyorffy din primul 11 ar avea o legătură cu Csaba Gyorffy. Frumos să aflu că era fiul acestuia. Mai ştii ceva detalii despre el?
@Ciprian: O greșeală de tipar, o corectez. Merci pt atenționare!
m-am mai gandit asa, de-a lungul timpului… si tot mi se pare cam trasa de par asta. adica, totusi sandu andrasi a prins fix ce-i mai tulburi ani, anii ’90, cand rezultatele se stabileau la un poker si un spritz intre oamenii de baza ai cooperativei. cine stie la cate blaturi a participat Sandu Andrasi pana cand, la finalul carierei, venit din ungaria, s-a saturat si si-a bagat picioarele la meciul acela de pomina… d-asta zic, nu totul e ceea ce pare la prima vedere…
Salut Razvan,
Andrasi II era fratele lui Sandu si era mai mic decat el cu 3 ani (Sandu e nascut in 1965 iar Iuliu in 1968), dar asta nu reduce cu nimic meritele tale.
Csaba Gyorffy junior s-a nascut in 1966, dar nu a reusit sa calce pe urmele tatalui sau, desi era inscris la club inca de mic la echipa de pitici.
Am avut ocazia sa-l cunosc in liceu (a terminat la „Energetic”). L-am cunoscut ca pe un tip modest, la locul lui.
Ooo, mulțumesc mult pentru precizări, Sasule! O să modific și în text. Mereu am avut problema asta cu ei doi, nereușind să țin minte care e I și II.