După două nopți pe banchetele unui vagon de clasa a II-a, stegarii sosesc în dimineața de 12 iulie 1958 în orașul est-german Zwickau, iar seara, la 30 și un pic de minute după primul fluier al meciului amical internațional cu echipa locală de primă ligă Motor, Nicolae Campo fuge zâmbind cu brațele ridicate spre coechipierii săi la fel de bucuroși, sub privirile uimite ale celor 4000 de spectatori din tribunele stadionului Georgi-Dimitroff.
Iulie 1958
Cu aproape 10 zile mai înainte, echipa de sub Tâmpa încheiase primul sezon din istoria sa pe scena primei ligi, ajungând totodată în premieră până în semifinalele Cupei României. Invitația echipei din Zwickau, aflată în pauza dintre tur și retur datorită sistemului vară-toamnă aflat atunci în uz, fusese primită și ca o celebrare a debutului reușit, iar băieții antrenorului Silviu Ploeșteanu s-au străduit, în ciuda oboselii, să lase cele mai bune impresii.
Fronda jucătorilor de la poalele Carpaților a durat 10 minute, scorul reprizei fiind stabilit de Erhard Meinhold, care va fi golgeterul echipei în campionatul 1958 cu 12 reușite. Primele 14 minute de după pauză găsesc tribunele bine dispuse odată ce dubla lui Reinhard Franz duce rezultatul la 3-1 pentru gazde, dar același Campo marchează curând și prelungește anticipația până târziu în minutul 87, când Meinhold apare din nou la finalizare și modifică tabela pentru ultima oară, 4-2 pentru Motor Zwickau.
- în stânga, portretul lui Erhard Meinhold, iar în dreapta lupta lui Reinhard „Rainer” Franz (echipament închis) pentru minge într-un meci cu Wismut Aue. FOTO: Fußballwoche nr. 40 / 4 octombrie 1955 și nr. 11 / 12 martie 1957, pag. 12
Deși învinși la două goluri diferență, jucătorii echipei de sub Tâmpa au impresionat „prin viteza, agilitatea și abilitățile lor tehnice” (Fußballwoche nr. 28 / 15 iulie 1958, pag. 8).
Numai 24 de ore mai târziu, stegarii arătau un fotbal entuziasmant și în Jena, la vreo 90 de kilometri vest de Zwickau, golurile marcate de Ioanovici și David în minutele 6 și 16 înțepând echipa locală Motor (actuala Carl Zeiss Jena), implicată în cursa pentru titlul Germaniei de Est. Roland Ducke, una din legendele clubului, a redus diferența până la pauză, gazdele găsind apoi soluția pentru jocul tehnic al stegarilor printr-un marcaj om la om „care i-a adus la disperare pe atacanții Steagului”. (Fußballwoche (nr. 28 / 15 iulie 1958, pag. 8).
La fel ca-n Zwickau, primul sfert de oră al reprizei secunde a aparținut echipei de pe râul Saale, care până în minutul 63 întoarce scorul la 4-2. Peste doar 120 de secunde, Zoltan David devine al doilea stegar autor al unei duble în acest turneu internațional, dar ultimul cuvânt i-a aparținut fostului internațional est-german Karl Schnieke, care consfințește victoria echipei sale cu 5-3 în minutul 85. În urmă cu șase ani marcase și la București, împotriva României, în meciul său de debut pentru DDR (Deutsche Demokratische Republik – Republica Democrată Germană, numele oficial al Germaniei de Est până la reunificarea din 1990).
- Poze cu fotbaliști din Jena. De la stânga, Helmut Müller – golgeterul primei ligi din RDG în sezonul 1958, cu 17 reușite – a marcat golul egalizator contra Steagului la puțin timp după pauză; Roland Ducke, care a dus scorul la 4-2 în minutul 63; Karl Schnieke (dreapta), care a realizat de asemenea o dublă în acea zi.
- Müller și R. Ducke vor fi oameni de bază în echipa care va cuceri primul titlu din istoria clubului (1962-63). Din acea trupă au mai făcut parte și portarul Harald Fritzsche și apărătorul Siegfried Woitzat.
FOTO: Fußballwoche nr. 11 / 18 martie 1958, coperta; nr.7 / 18 februarie 1958, pag. 6; nr. 16 /22 aprilie 1958, pag. 7
- Și poze cu fotbaliști stegari. Nicolae Campo (stânga) – semnatarul dublei din Zwickau, și Zoltan David, cel care–și va mai îmbogăți palmaresul cu câteva goluri în poarta echipelor est-germane.
FOTO: arhiva fam. Campo; Stadion nr. 1 / 1 ianuarie 1957
Revanșa cu Motor Zwickau, 6-0!
Echipa fabricii de mașini Sachsenring din Zwickau, unde se produceau deja celebrele modele Trabant, a întors vizita stegarilor în octombrie 1959. Echipa de sub Tâmpa avea un început de campionat invincibil, ocupând locul 2 după primele 6 etape, cu 3 victorii și tot atâtea egaluri, la un singur punct în spatele liderului UTA, în timp ce Motor Zwickau spera să aducă mai multe bucurii fanilor săi în Cupa DDR, unde o aștepta semifinala cu Dynamo Berlin pe 21 octombrie.
Ce s-a întâmplat în după-amiaza zilei de 7 octombrie 1959 pe stadionul Tineretului n-a fost deloc încurajator pentru oaspeți. Demonstrația totală de forță a alb-albaștrilor a modificat tabela de marcaj de trei ori în primele șase minute! Cheia se afla în „eficacitatea atacanților, care din 2-3 pase au găsit imediat poarta adversă.” (Drum Nou nr. 4599 / 8 octombrie, pag. 4)
Azi, Steagul roșu s-a comportat excepțional și dacă, deobicei, cînd vorbeam despre jocul acestei echipe remarcam – în primul rînd – apărarea, de data aceasta linia de atac a fost cel mai bun comportiment. Cei doi interi, Fusulan și Meszaros II, au prestat un joc de o ridicată valoare, fiind continuu inițiatorii și coordonatorii acțiunilor de atac. (Sportul nr. 3491 / 8 octombrie 1959)
- Mészáros Sándor și Gheorghe Fusulan, îmbrăcând echipamentul Naționalei în aceste portrete, au fost cei doi stegari în zi de grație contra Motor Zwickau. FOTO: Sportul nr. 3531 / 17 decembrie 1959
Se poate spune că est-germanii resimțeau oboseala celor două meciuri jucate pe 3 și 4 octombrie cu Loturile A și B ale României (2-1, 1-1), la București, însă acest lucru nu poate umbri rezultatul remarcabil al stegarilor.
Mészáros, după ce marcase deja de două ori în poarta Lebedelor în victoria Lotului A, a părut omniprezent și-n meciul de pe actualul stadion Silviu Ploeșteanu: a deschis scorul în minutul 2, l-a servit cu o diagonală pe Fusulan în minutul 6 pentru 3-0, a scos penalty-ul din care David a marcat al 4-lea gol, iar în minutul 67 a închis el însuși tabela la 6-0. Fusulan îl servise pe Proca în minutul 5 pentru al 2-lea gol al jocului.
Set și meci!
Februarie 1960
Neînvinși la finalul turului ediției 1959-60 și implicați într-o cursă cap la cap cu CCA București (viitoare Steaua) pentru titlul național, având totodată un moral bun după categoricul succes cu Motor Zwickau, stegarii călătoreau încrezători spre Germania de Est în iarna anului 1960.
Toate aceste atuuri fac aproape de neexplicat lamentabilele rezultate cu Aktivist Brieske și, mai ales, contra Empor Rostock, apărarea stegarilor fiind predispusă erorilor personale și utilizând un marcaj zonal „care pur și simplu nu a funcționat”, în vreme ce linia de cinci atacanți a demonstrat o tehnică pe cât de admirabilă, pe atât de inutilă – „simple floricele fotbalistice, dacă nu au fost puse în beneficiul echipei”. (Fußballwoche nr. 8 / 23 februarie 1960, pag. 7)
Și totuși, după înfrângerea cu 0-3 în fața Aktivist, stegarii au dat semne de viață în Rostock, când Hașoti a deschis scorul în minutul 8. Germanii, nelăsându-se pradă emoțiilor, au măcinat continuu defensiva stegară – „insuficient de stabilă, prea neglijentă pentru a contracara eficient atacul impresionant al Empor”. Jocul lor cu pase lungi pe un teren moale și ud, deși nu la fel de estetic ca pasele scurte ale românilor la firul ierbii, a fost cât se poate de eficient. Golurile marcate de Ernst și Drews au întors rezultatul până la pauză, scorul luând apoi proporții neașteptate, golul lui Ștefan Hidișan din minutul 74, din penalty, rătăcindu-se cumva printre celelalte șase reușite ale Empor Rostock, care încheiase recent sezonul 1959 pe locul 4, la doar patru puncte de poziția a treia, ocupată de ultimii adversari ai stegarilor din acest turneu, Dynamo Berlin.
Brașovenii au început tare și meciul cu Dynamo Berlin, jucat în Frankfurt pe Oder, iar Zoltan David marca în minutul 14 al patrulea său gol contra unei echipe est-germane. Mai mult, reușesc să țină de rezultat și chiar să-l îmbunătățească la cinci minute după pauză prin golul „superb, de neoprit” înscris de Mészáros (Fußballwoche nr. 9 / 1 martie 1960, pag. 5).
Stegarii i-au surprins pe berlinezi cu pătrunderile rapide pe aripi, în vreme ce Cojocaru, folosit în apărare în locul lui Moarcăs, închisese culoarele pe care adversarii precedenți le exploataseră din plin. Dar proaspeții cuceritori ai Cupei DDR reușesc să-și salveze blazonul prin golurile marcate de Heinz Frölich și internaționalul est-german Werner Heine, care în minutul 75 a transformat cu siguranță penalty-ul provocat de portarul Constantin Ghiță.
- Unsprezecele berlinez, îmbrăcat în tricouri verzi și pantaloni albi, înaintea finalei de Cupă de pe 6 decembrie 1959 cu Wismut Karl-Marx-Stadt (astăzi, FC Erzgebirge Aue). Încheiată 0-0, finala se va rejuca peste o săptămână, Dynamo învingând cu 3-2. Dintre aceștia, 9 vor fi pe teren și contra Steagului: Bley, Skaba, Dorner, Quest, Maschke, Thiemann, Mühlbächer, Heine, Marquardt și căpitanul Schröter. FOTO: Fußballwoche nr. 50 / 15 decembrie 1959, pag. 5
Revanșa cu Dynamo Berlin, 3-0!
Peste 10.000 de brașoveni au sărbătorit 1 mai muncitoresc al anului 1965 în tribunele fostului stadion Tractorul (astăzi, Kaufland) printr-un succes internațional care confirma ambițiile stegarilor de a juca fotbal european sezonul viitor.
Generosul Emanoil Hașoti a oferit toate cele trei pase decisive, festivalul fiind deschis și închis de Ștefan Goran în minutele 6 și 88, Dorin Necula intercalându-se în minutul 21. Deși lipsiți de doi oameni de atac importanți, Iuliu Năftănăilă și Călin Gane, aflați în Turcia cu Lotul B al României, stegarii și-au creat multe alte ocazii, cu toate că terenul alunecos făcea dificil controlul mingii (Sportul nr. 4652 / 3 mai 1965).
- Dobrogeanul Hașoti (stânga) a fost unul dintre cei mai importanți jucători stegari în perioada 1955-1966. Faptele sale internaționale s-au remarcat încă de la prima ieșire peste hotare a stegarilor, în Uniunea Sovietică, în 1956, când a marcat de patru ori (mai multe detalii aici). Fusese principalul servant și în întâlnirile internaționale amicale din vara anului 1964, cu brazilienii de la Bonsucesso și echipa națională a Japoniei.
- Dorin Necula (dreapta) este blocat în această fază de portarul Willi Marquardt, aflat la ultimul său sezon pentru Dynamo.
FOTO: Ziua de Constanța nr. 3653 / 12 decembrie 2013; arhiva Szabó Sándor
După cupa câștigată în 1959 și clasări pe podium în campionatele 1960 și 1962, Dynamo devenise o echipă de a doua jumătate a clasamentului, trăind până la sfârșitul deceniului în umbra rivalei locale Vorwärts (echipa armatei, trad. Înainte), care va cuceri al 5-lea titlu DDR la capătul sezonului 1965-66, cu câteva săptămâni înaintea sosirii stegarilor în Berlinul de Est.
Vara lui 1966 – egalii campionilor
Meciul jucat pe 29 iunie 1966 în Berlinul aflat dincolo de Checkpoint Charlie s-a încheiat printr-o remiză albă, mai ales din cauza portarului Alfred Zülkowski, care „prin trei parade cruciale în prima repriză” le-a refuzat brașovenilor Selymesi Miklós, Györffy Csaba și Iuliu Năftănăilă speranța unei victorii de prestigiu în fața campioanei RDG.
… vizitatorii s-au dovedit o echipă extrem de entuziastă, rapidă și abilă tehnic, care i-a solicitat complet pe campioni…” (Berliner Zeitung nr. 177 / 30 iunie 1969, pag. 7)
Ploaia căzută necontenit a îmbibat cu apă firele de iarbă ale istoricului Jahn-Sportpark, peste care mingea de fotbal se rostogolea încă din 1890, dându-le numeroase bătăi de cap jucătorilor ambelor echipe, Horst Begerad, golgeterul Vorwärts cu 13 reușite în recent încheiatul campionat, apropiindu-se cel mai mult de gol pentru gazde, lovind imediat după pauză transversala porții lui Adamache.
Portarul stegar a fost pe fază la încă vreo câteva încercări ale gazdelor de-ai răsplăti cu o victorie pe temerarii din tribune care înfruntau ploaia. Zülkowski l-a blocat încă o dată pe Selymesi, în minutul 68, înainte ca stegarii, obosiți, să se rezume la un joc de apărare eficient.
- Vorwärts Berlin sărbătorind la mijlocul lunii mai câștigarea titlului. Begerad și Zülkovski sunt în mijlocul rândului de jos, al 4-lea și al 5-lea de la dreapta. FOTO: Fußsballwoche nr 20 / 17 mai 1966, pag. 5
- Steagul Roșu Brașov în sezonul 1965-66. Pe lângă antrenorii Silviu Ploeșteanu (stânga sus) și Nicolae Proca (dreapta), din veteranii primelor întâlniri cu echipele est-germane mai activează încă Emanoil Hașoti (stânga jos, lângă Necula) și Nicolae Campo (al treilea de la dreapta sus). Năftănăilă și Selymesi sunt jos (4 și 5 de la stânga), iar Györffy lipsește din fotografie, alăturându-se stegarilor la începutul anului 1966. FOTO: Sport nr. 22 / noiembrie 1965
Cinci zile mai târziu, în orășelul Kamenz, 3500 de spectatori aplaudau cu sportivitate victoria cu 4-0 a stegarilor contra echipei de ligă secundă Vorwärts Cottbus, care încheiase sezonul pe locul 4 sezon în Seria Nord.
O inaugurare ratată, 1-1 cu Lokomotive Stendal
Pe un stadion care putea găzdui până la 30.000 de persoane, doar undeva între 3000 și 5000 de spectatori au sfidat ploaia și vremea de toamnă în după-amiaza de 13 iulie 1969, când s-au deschis în premieră porțile noului stadion municipal din Brașov, ridicat atunci pe locul actualei Săli Polivalente.
Dincolo de vreme și starea stadionului, s-au întâlnit două echipe cu destine similare în ultimii ani, atât Steagul Roșu Brașov cât și Lokomotive Stendal retrogradând din prima ligă la finalul ediției 1967-68, forțând apoi revenirea campionatul următor. Stegarii au avut succes, reușind promovarea la capătul primului sezon din istoria clubului în care au îmbrăcat exclusiv noile culori galben-negre (citește aici și aici mai multe), în vreme ce roș-negrii s-au clasat pe locul secund în Seria Nord, la un singur punct de lider, cea mai bună apărare din serie – 22 de goluri primite în 30 de etape – ținându-le aprinse speranțele pentru viitor.
Întâlnirea de pe noul stadion brașovean a fost alertă încă din start, cu faze la ambele porți și un joc atletic al est-germanilor, care s-au adaptat terenului îmbibat cu apă folosind pasele lungi. Extremele brașovene Györffy și Necula au lucrat din greu pentru a crea soluții în fața solidei apărări germane și au „perforat deseori dispozitivul defensiv advers, dar fără să găsească suficientă înțelegere din partea celorlalți colegi în ceea ce privește finalizarea atacurilor.” (Drum Nou nr. 7630 / 16 iulie 1969, pag. 3). Mai puțin de jumătate din șuturi – 7/16 – au fost pe poartă, golul în sine fiind marcat de fundașul de bandă Mihai Ivăncescu din penalty în minutul 27.
Oaspeții au egalat în minutul 64 după un un-doi Herbst-Wiedemann, acesta din urmă fiind unul din cei doi golgeteri îi Lok Stendal în recent încheiatul campionat, cu 10 reușite. 1-1 avea să fie și scorul final – al ultimului meci jucat vreodată de stegari împotriva unei echipe din Republica Democrată Germană.
- Între marcatori: Mihai Ivăncescu (stânga) pozând la sfârșitul anilor 1960 cu o minge în brațe – cele 21 de goluri în toate competițiile oficiale îl fac cel mai ofensiv fundaș din istoria clubului, și Reiner Wiedemann (culori închise) luptându-se pentru minge într-un meci din turul campionatului 1968/69.
FOTO: arhiva La Stegaru’; Fußballwoche nr. 48 / 26 noiembrie 1968, pag. 3
EPILOG
După mai bine de jumătate de secol, aproape toate aceste echipe caută în ligile inferioare calea spre gloria, mai modestă ori mai strălucitoare, trăită cândva, sau se bucură pur și simplu de următorul meci, continuitatea fiind, mai ales în era supercluburilor și a superligilor, o victorie în sine, pe care doar cei decăzuți o pot înțelege.
Lebedele din Zwickau, al căror club își are rădăcinile în 1912, tocmai a învins Babelsberg cu 1-0 și, după trei victorii la rând, stă la ora scrierii acestor rânduri pe locul 5 în Regionalliga Nord-Est, cel de-al patrulea eșalon al fotbalului german. Carl Zeiss Jena (1903) se afla doar o poziție mai jos, cu același număr de puncte. Aktivist Briekse și-a schimbat numele după reunificarea Germaniei în octombrie 1990, însă a fost în cădere liberă prin noua ierarhie, jucând astăzi în Landesliga Brandenburg-Süd, al șaptelea eșalon! Empor Rostock și Dynamo Berlin au devenit în iarna 1965-1966, după reforma națională de separare a secțiilor de fotbal de cluburile sportive, Hansa Rostock și BFC Dynamo, cea din urmă fiind adversară cu FSV Zwickau și Carl Zeiss Jena, la două puncte în urma lor. Hansa, în schimb, joacă în 3. Bundesliga, iar după un sezon 2025-26 încheiat la 5 puncte de promovare, este acum neînvinsă după primele trei etape. Lokomotive Stendal n-a mai revenit vreodată în elita fotbalului german, iar în prezent speră să aibă un sezon mai liniștit, după ce în precedentul a evitat la limită căderea din Nordost-Süd, una din cele 14 serii ale eșalonului al 5-lea german.
În ce-i privește pe stegarii noștri, sâmbăta aceasta joacă la Săcele cu CSM Făgăraș, în etapa a 2-a din Liga a 4-a Brașov, după un debut vijelios la Prejmer. Este al 9-lea sezon de la falimentul FC Brașov, dar, indiferent de ligă, teren și provocări, povestea nu se oprește.
Descoperă mai multe la La Stegaru'
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
La Stegaru' 