Dacă aş avea un bănuţ pentru toate scuzele pe care le-am auzit legate de absentismul de pe stadioane, aş fi noul investitor premium al echipei.

De la chestii de bun simţ la fantasme, le-am auzit, cred, pe toate. Scenarii, conspiraţii şi întrebări care mai de care, regina lor fiind: „merită?”

Păi zi-mi tu mie. Merită să vezi weekend de weekend o echipă compusă 99% din braşoveni, liceeni şi studenţi răsturnând toate calculele şi pronosticurile? Zic că merită! Merită să vezi o echipă care lasă totul – ambiţie, efort, sudoare, dăruire, pasiune, talent – acolo în iarbă, cum fac cei de la marile cluburi pentru care salivezi pe TV? Zic că merită!

Asta a fost întrebarea dintotdeauna: merită? Din ’99 până acum am văzut atâtea echipe „stegare” în iarbă şi să mor dacă a fost vreodată în ăştia 20 de ani una care să merite mai mult decât puştii ăştia măcar un meci cu tribunele pline.

Nici un pic de dragoste pierdută pentru Vascko, Andraşi, Ghindaru, Buga, Stere, Dossey, Ilyeş, Ionescu, Machado, Mateiu, Stelea şi restu’ care-au fost aici de-a lungul anilor, dar copiii ăştia sunt din alt film.

Peter Pan cu fotbal, taică, nu alta!

Şi dacă vii sâmbăta asta la meciul cu Roşiori şi nu-ţi place ce vezi în iarbă, pe cuvântul meu de preşedinte de club că-ţi dau înapoi banii pe bilet. Ţie şi întregului tău anturaj pe care l-ai combinat să „hai bă să mai vedem cum mai e”.

Ştiu că lista cu motive pentru care să nu mai mergi e lungă. Îs conştient şi eu de motive. N-avem stadion ca lumea în ditai oraşul, n-avem investitori serioşi şi autorităţile locale au ifose dacă nu-s ele primadonna. Dar măcar avem o echipă care merită. Şi asta mă face să zâmbesc şi să cred că vom rezolva şi celelalte probleme.

Hai, Stegarii!