La primul text postat de mine aici, cineva mi-a reprosat ca am spus ca nu-mi pasa de Progresu”. Nu i-am raspuns pe loc; daca interveneam, ii spuneam ca echipa mea e Steagu, iar de ceilalti … Poate minteam un pic, pentru ca a fost si un moment cand mi-a pasat de Progresu’ asta, atunci cand speram ca ii sufla titlul Stelei … dar n-a reusit.

Intamplarea a facut ca, perchezitionand cu spor in colectia de ziare vechi, am nimerit inca un episod al infruntarii dintre aceste doua echipe (indiferent cu s-ar numi la un moment dat). Este vorba de meciul din ultima etapa a campionatului 1994 – 1995, pierdut de ai nostri la Bucuresti. Consecinta a fost clasarea echipei locul 14, exact deasupra barajului, cu 39 de puncte, – 12 la adevar (linia de clasament: 34 / 10 9 15 / 40 – 54 / 39.

Cronica este semnata de Sorin Basangeac, dar, cu tot respectul, sper ca eu nu scriu atat de prost (am incercat sa respect intocmai punctuatia lui, foarte deficitara).

Iata textul conicii din „Gazeta de Transilvania” de marti, 20 iunie 1995 (data este dedusa, nu apare nicaieri pe cele doua pagini pastrate)

Vacanţă la soare

(Gazeta de Transilvania marţi 20 iunie 1995)

F.C. Naţional – F.C. Braşov 3 – 2 (2 – 1)

Mucaliţii bucureşteni afirmau că sâmbătă la prânz s-au aflat pe stadioane cei bătuţi în cap. Jucătorii şi cele câteva sute de spectatori de pe Stadionul “Naţional” , bătuţi perpendicular în creştete de razele soarelui, n-au însă nici o vină dacă Federaţia a dorit să se facă remarcată şi în ultima etapă, măcar prin schimbarea orei de disputare a partidelor … Calitatea jocurilor a fost influenţată de căldură, de indisponibilităţi (la F.C. Braşov pe foaia de arbitraj au mai figurat portarii Şanta şi Ene, ultimul ca jucător de câmp!) şi de lipsa obiectivelor (gazdele, învingând, şi-au asigurat primul loc în plutonul cu “+1”, pentru departajare necontând golaverajul, ci doar rezultatele directe).

Fiind o utilă repetiţie pentru jocurile de plajă, partida a avut multe moment e agreabile, începând cu o mare ratare a lui Ganea, după ce trecuse şi de portar, şi terminându-se cu anularea de către arbitrul vâlcean Gh. Constantin a unui gol marcat de Vasc (poate în compensaţie, la pauză reproşându-i-se că nu a acordat un penalti, la 0 – 0, pentru o ţinere de tricou a lui Ceauşilă de către Cazangiu). Au fost însă şi cinci goluri validate. Scorul a fost deschis în minutul 31 de Ciubotariu, printr-o lovitură de cap, Luţu găsindu-l nemarcat în mijlocul careului printr-o centrare de pe dreapta. În min. 37, Andraşi II a restabilit egalitatea printr-un şut din interiorul careului, dintr-o postură care ni l-a amintit pe purtătorul aceluiaş număr, Dan Petrescu. Scorul la pauză a fost stabilit printr-un şut imparabil al exbraşoveanului Răduţă, dintr-o lovitură liberă de la 20 m (de data aceasta Cazangiu a fost sancţionat). Din nou egalitate, la trei minute după pauză: alt fundaş, Csik II, prezent în careu la o lovitură de colţ, şi-a încercat norocul, printr-o lovitură de cap, ca şi în meciul cu Electroputere, şi n-a mai dat-o în bară. O nouă greşeală de marcaj a fost sancţionată în minutul 57 de Hanganu, care a marcat golul victoriei fără probleme de la marginea careului mic. În afara rezervelor amintite, au făcut deplasarea la Bucureşti: Bordeianu – Andraşi II, Moldovan II, Csik II, Cazangiu, Drăgan, Beraru, Balint (din min. 72, Drăgănoiu), Ganea, Vasc, Ilie II (din min. 46, Mitu)

Sorin BASANGEAC