Un meci din perioada „halagianistă” a echipei noastre, jucat pe 8 aprilie 2000, câştigat de ai noştri, văzut şi comentat de Emanuel Terzian şi Cristi Zagardniuc în ziarul ProSport de luni, 10 aprilie 2000. Am încercat să respect grafia şi punctuaţia originală, deşi, recunosc, mi-a fost greu.
Am reprodus pe scanner o parte din materialul tiparit.
În numele fiului, amin!
Braşovul a învins o echipă strâmbă, făcută parcă pentru a nu câştiga nici dacă se juca două zile
(Emanuel Terzian)
Aşa se întâmplă mereu între o echipă aflată cu cuţitul la os şi alta fără obiectiv. Sau mai bine zis cu alte obiective decât meciul respectiv. Lucescu – Mircea, aici chiar trebuie făcută precizarea – nu numai că şi-a protejat jucătorii cu cartonaşe, aşa cum anunţase că are de gînd, dar a şi odihnit doi jucători. Lui Lupu şi Schumacher, pasibili de suspendare în cazul unui nou “galben”, li s-au alăturat menajaţii Măldărăşanu şi Nicolae Constantin. S-a ajuns la soluţia unei linii de mijloc fantomă, formată din Bălan (19 ani), Mărgăritescu (20 ani) şi Raţ (19 ani), care n-a reuşit nimic, dar chiar nimic în afară de eforturile aproape inutile ale lui Mărgăritescu numai în faza defensivă. Rupt în două, Rapidul n-a contat deloc în atac, nevînd nici o ocazie clară de gol, iar în apărare au fost de ajuns două momente pentru liniştea Braşovului. Rednic şi Stanciu au comis câteva erori decisive care au dus la o înfrîngere primită senin de o echipă parcă părtaşă la bucuria fiului antrenorului.
Braşovul a jucat exact ca o formaţie în foame de puncte. A primit cu zîmbetul pe buze vestea că Lucescu (Mircea) le-a întins o mână de prin garnitura trimisă în teren şi n-a aşteptat prea mult invitaţia să atace. Lui Halagian i-au trebuit câteva etape bune pentru a-şi da seama că e timpul să meargă pe mîna tinerilor. Dintr-o linie de mijloc „veterană”, formată din Costel Pană – Constantinovici – Vasc, a rezistat numai primul, „Costică” trecând libero (bună mişcare!), iar Vasc în tribună. Au apărut, în schimb, Buga şi Vasile Ghindaru, două pistoane, şi Cocan, atunci cînd nici „secundul” Armeanului n-a mai putut. În această formulă, plus antrenorul şi relaţiile sale, Braşovul se află în pole-position în lupta pentru evitarea retrogradării.
Vagoanele cu giuleşteni au mers până la stadion
La meciul de la Braşov, formaţia oaspete a fost susţinută de circa 500 de suporteri. Dintre aceştia, cei veniţi cu trenul de la Bucureşti au fost duşi din gară pînă la stadion, în vagoanele cu care străbătuseră drumul, pe linia care trece prin apropierea arenei. În afara „Legionei Granata”, în peluză au mai sosit grupuri de suporteri din Bistriţa, Sfîntu Gheorghe şi Braşov. „Obiectivul nostru principal este meciul de Cupă cu Craiova. Stadionul va fi plin şi trebuie să-i facem pe olteni să se simtă ca într-un vulcan care stă să cadă peste ei. Sper să primim sprijin şi de la Connex pentru a ne completa arsenalul”, a declarat Gigi „Corsicanu”, liderul suporterilor rapidişti. (Cristi Zagardniuc)
Este o zi extraordinară pentru mine, am cîştigat cel mai important meci jucat împotriva tatălui meu. De ce a fost mai uşor cu Dinamo şi Rapid decât cu Petrolul şi Rocar? Cred că este o întrebare răutăcioasă. (Răzvan Lucescu)
La Stegaru' 
Tin minte meciul… au fost in aceeasi saptamana 2 etape consecutive in care am jucat acasa, miercuri cu Dinamo si sambata cu Rapidu. veneam dupa niste meciuri pierdute si daca nu bateam in ambele jocuri eram ca si cazuti. s-a vorbit mult ca ambele meciuri am fost aranjate, e posibil dar in orice caz au fost senzationale. tribunele erau arhipline, inca nu erau scaune peste tot si s-a stat in picioare umar la umar.
meciu cu dinamo a fost extraordinar. eu am stat undeva intre t2 si peluza, cam unde e daramat acuma, tot stadionul era galerie. a inceput pe o ploaie puternica, o furtuna pornita de-o data si a avut de toate, rasturnari de scor si cel mai important… victorie cu gol in ultimele minute. Cel cu Rapid intr-adevar a fost mult mai… „linistit”. o victorie de era ne era clar inca de prin primele minute. Acuma, privind in urma, a fost un sezon fantastic, de pus in rama, multe meciuri memorabile, tin minte primu meci cu Bacaul, egalul neasteptat din Ghencea, infrangerea de acasa cu Craiova si bineinteles ce a fost apoi in retur… si ultima etapa care s-a lasat cu baie in piata sfatului. am avut o echipa foarte frumoasa, care nu intamplator a avut apoi un sezon care ne-a dus in uefa.
@1936 Furtuna de la meciul cu Dinamo e aia care a luat pe sus bannerele de la marginea terenului și le-a răsturnat spre suporterii dinamoviști? Eu așa o țin minte.
Legat de Halagian, am și azi un cântec în cap, cântec pe care îl cântam când a plecat:
Halagian de la Pitești
Unde m***** m**** ești?
Ai fugit cu toți dolarii
Să-ți dea m*** toți stegarii!
Cu o etapă înainte, la meciul acela cu Dinamo, am descoperit Steagu’. Eram în şcoala generală, aveam nişte teme de făcut pentru ziua de joi, dar orice activitate didactică a încetat când am văzut la TV o mare de oameni cum striga „Steagu’ ! Steagu’ !” şi 11 jucători în galben cu o dungă neagră în diagonală pe piept. That was the begining of a beautiful… love story.
Dobrica.. ce sti de cartea asta? http://www.emag.ro/bucuria-unui-copil-nistor-vaidean-fag973-0-08889-2/pd/EH9C50BBM/
Interesantă treabă. Nu știu nimic despre ea. Am căutat-o și am găsit-o și la magazinul Librării Șt. O. Iosif, pe net, același preț de 45 de lei, 204 pagini. Pare a fi autobiografia lui Nistor Văidean. Cam scumpă, dar sper să reușesc s-o cumpăr de la librărie. Merci de pont!
Descrierea ar fi: „Cartea reprezintă biografia fostului internaţional, care aduce pe tapet întâmplări mai mult sau mai puţin cunoscute atât din cariera de fotbalist, cât şi din afara dreptunghiului verde.”
Stiam ca Vaidean a ramas in fotbal a fost antrenor si conducator la Fagaras si mai recent observator, dar am ramas surprins cand am vazut ca a scris o carte. Inseamna ca este.. cum sa spun… altfel fata de fotbalistul tipic. Daca nu poti cu cartea, poate ti-e mai usor sa iei legautra cumva cu dansul pentru un interviu sau asa. ceva imi zice ca are multe lucruri interesante de spus. cred ca ar trebui sa se acorde mai multe atentie acestor fosti jucatori, daca nu de catre club, macar de noi 🙂
Sunt curios daca Nistor a amintit in cartea autobiografica un episod care a dezgustat cateva sute de fani brasoveni. Dupa ce a fost racolat de sinistrul club al MI, Vaidean nu a reusit sa se impuna la gruparea postelniceana. Ce-i drept, in atacul echipei antrenate in a doua jumatate a anilor ’80 de Mircea Lucescu concurenta era mare: Claudiu Vaiscovici, Rodion Camataru, Florin Raducioiu… A fost cedat la Dinamo III aka Flacara Moreni, obscurul targ dambovitean fiind orasul natal al infamului general Ghenoiu. Ei bine, nu stau sa caut pe net, dar la un meci disputat in acea vagauna, Vaidean a inscris in prelungirile meciului golul victoriei pentru gazde. In prelungirile prelungirilor… Erau acei ani tristi cand meciurile se prelungeau pana cand Steaua, Dinamo si satelitii reuseau sa inscrie golul victoriei… Mda, sa revin. Acest nesimitit pe nume Nistor Vaidean s-a gasit sa-si manifeste bucuria inscrieii golului exact in fata galeriei stegare, cea care l-a adulat in anii cand evolua in tricoul galben-negru!!! Un gest mizerabil al acestui parvenit din Orasul Victoria!
L-am vazut pe Vaidean, dupa multi ani, pe Str. Mircea cel Batran. I-am reprosat, pe un ton civilizat, acel gest. Mi-a raspuns ceva la modul: „Asa am ajuns politist”. Mai bine nu-mi raspundea… De remarcat, totusi, ca a invatat sa scrie.
@1936
Fostii jucatori ar trebui apreciati. Eu mi-as permite sa nuantez, sa-i cinstim doar pe cei care au avut coloana vertebrala! Pe alde Serbanoiu sa-l aprecieze aia de la Bragadiru, pe Vaidean morenarii, pe un cetatean (dupa vorba, dupa port, zice-se) apartinand unei etnii minoritare sa-l idolizeze ghencistii si manelistii, fie-mi iertat pleonasmul.
Cu Pescaru in echipa… Si cu Györfi pe extrema…
@Ovidiu: De asta îmi place de tine, le dai cu nerv și la sentiment 🙂 Prin episodul menționat de tine mi-ai dat un motiv în plus să cumpăr cartea, sunt curios dacă este menționat acel moment, dacă își face acum, târziu, mea culpa.
Pingback: FC Brașov – Top 5 bătălii pentru salvare | La Stegaru'