După cele două articole în care puneam în discuţie anul de înfiinţare al clubului, m-am trezit că îmi iau mai multe mui (metaforic vorbind) decât felicitări. Mă aşteptam la „bravo, bă! în sfârşit ştim şi noi cum stă treaba”. Nup, n-a fost cazul. Aparent, documentele, atâtea şi aşa cum sunt, decupaje din presa vremii, nu au vreo relevanţă. În schimb, până acum ceva ani, toată lumea accepta anul 1937, asta până când Dan Vintilă a scris într-o publicaţie locală că anul înfiinţării, de fapt, ar fi 1936. Şi asta a fost suficient. Am aşteptat şi încă aştept cu nerăbdare publicarea cărţii despre istoria clubului scrisă de el („O istorie în galben-negru” era titlul de lucru) pentru a vedea o fotocopie după vreun act de înfiinţare sau, în orice caz, ceva care să pună capăt incertitudinii.

Ca să fiu bine înţeles. Pentru mine nu contează să am eu dreptate, nu de aia am scris acele articole ca să zic „uite, bă, eu am dreptate şi Dan Vintilă, cel cu o experienţă de-o viaţă în presa sportivă, s-a înşelat”. Am făcut acele informaţii publice în speranţa că vor fi contracarate, confirmate, că se va întâmpla ceva. Nu s-a întâmplat decât să-i enervez pe băieţi ori de câte ori pronunţ anul 1939.

Mno, acum să vă mai enervez un pic. Un articol apărut în Gazeta Sporturilor pe 17 Mai 1941 lăuda Uzinele „Astra” Braşov pentru activitatea sportivă, fiind „astăzi cea mai românească şi mai bine organizată asociaţie sportivă din Ardeal”. În contextul anexării de către Ungaria în vara trecută a NV Transilvaniei şi a iminentei intrări în război a României, şabloanele naţionaliste erau des întâlnite în presă. De altfel, procesul de românizare a fotbalului românesc a fost un subiect foarte delicat în perioada interbelică, dar despre el poate cu altă ocaziune. Articolul, semnat de prof. Iuliu Moldovan, vorbeşte despre secţiile sportive existente atunci în cadrul asociaţiei, prilej cu care aflăm că secţia de popice era „campioană a Ardealului şi recent finalistă la campionatul naţional”, sau că existau mai multe echipe de fotbal, „din cari una conduce în clasamentul districtual Braşov”. Este vorba, bineînţeles, de U.A.B., celelalte echipe existente fiind ale secţiilor care compuneau marea uzină.

Însă lucrul cel mai interesant din tot articolul este al doilea paragraf:

Această Asociaţie Sportivă a luat fiinţă cu doi ani în urmă […]”

Aritmetică simplă: 1941-2=1939

sursa: Cristi Poenaru

M-am gândit că motivul pentru care lumea este reticentă să adopte anul 1939 ar fi acela că 1936 înseamnă… mai vechi. Mai vechi dar, înclin să cred, mai fals. Aici vă prezentam o sursă a unui istoric, Bogdan Popa, care menţionează existenţa clubului Astra Sportivă Braşov încă din Ianuarie 1934. Deci, şi mai vechi! Doar că aceea este altă „Astra”, care aparţinea de asociaţia culturală cu acelaşi nume, fără vreo legătură cu Uzinele Astra, care în ’48 au fost rebotezate Steagul Roşu, şi care mereu au avut grijă de o echipă de fotbal, pe care astăzi o cunoaştem sub numele de FC Braşov. În 1934, uzina încă se numea ROMLOC, fuziunea cu  Societatea Astra Vagoane Arad şi schimbarea numelui în Uzinele „Astra” Braşov având loc în 1936. Probabil că actul constituirii noii uzine a fost considerat acelaşi cu al înfiinţării asociaţiei sportive, dar asta ar fi ca şi cum i s-ar trebui lui Da Vinci primul zbor cu elicopterul, chiar dacă în secolul XV el doar a desenat o schiţă a unei astfel de maşini.

Totuşi, pariul meu merge pe 1939, dar nu m-aş supăra să pierd.