Steagu’ și Rapid | O rivalitate istorică | Ep. 5 – stegarii aplaudați în Capitală

Sfârșitul anului 1959 prezenta posibilitatea unei premiere pe care nimeni nu o anticipase la startul sezonului: o echipă din provincie putea încheia turul fără înfrângere.

Aflată la abia al treilea său sezon în prima ligă, echipa Steagul Roșu Orașul Stalin mai trebuia să răzbată în ultimele 90 de minute ale toamnei pentru atingerea unui record pe care doar Steaua, în două rânduri, și Dinamo îl mai realizaseră. Obstacolul se numea Rapid București.

*„10 etape fără oprire”. Convoiul stegar n-avea de gând să încetinească motoarele nici în fața barierei coborâtă de giuleșteni. / FOTO: Sportul, 21 noiembrie 1959.*

Tribunele fostului stadion Republicii din București au primit 30.000 de spectatori în după-amiaza zilei de 22 noiembrie 1959, dornici să vadă dacă Rapidul poate încheia invincibilitatea constructorilor de autocamioane, sau dacă Steagul – acest nume apărut totuși recent pe prima scenă a fotbalului românesc – va rânji în fața înfrângerii pentru a 11-a etapă la rând.

Începutul a fost, conform cronicii ziarului Sportul (nr. 3517 / 23 noiembrie 1959), pur și simplu vijelios, pentru că „timp de 15-20 de minute, întîlnirea Rapid – Steagul roșu a fost caracterizată de nivelul tehnic și dinamismul partidelor de zile mari.”

În acest interval s-au marcat și golurile – Titus Ozon, din offside, pentru gazde, și Călin Gane, imediat după repunerea mingii de la centru, pentru stegari. Ziarul Informația Bucureștiului ne-a lăsat cea mai vizuală descriere a golului egalizator.

După ce Ozon a înscris în min. 8 golul pentru Rapid și mingea a fost pusă la centru cu vizibilă amărăciune de către tripleta Steagului Roșu, din două pase mingea a și ajuns la tușa de poartă a Rapidului, unde tînărul Gane l-a driblat pe Greavu și a centrat la David; această sfîrlează s-a învîrtit pe lîngă adversarii săi, cum numai el știe s-o facă și a reluat cu putere în plasă, pe lîngă Todor.”

Informația Bucureștiului (nr. 1959 / 23 noiembrie 1959)

Călin Gane avea numai 17 ani și jumătate și era puștiul-minune din echipa lui Ploeșteanu, cu doar o săptămână mai devreme marcând un hat-trick în victoria de acasă cu 7-1 contra Universității Cluj.

Ocaziile mari și paradele curajoase ale lui Todor și Ghiță s-au succedat până spre sfârșitul meciului, iar David a flirtat cu victoria în două rânduri, mai întâi șutând mult peste poarta lui Todor din numai cinci metri, apoi nimerind transversala în minutul 87. Scor final: 1-1.

*Clasamentul turului, publicat în ziarul local Drum Nou (24 noiembrie 1959)*

Aplauze pentru neînvinșii stegari

Stegarii au ratat titlul onorific de campioni de toamnă, terminând la egalitate de puncte cu CCA București (viitoarea Steaua), dar cu golaveraj +10, față de +14 al militarilor. Rapidiștii, însă, le oferă neînvinșilor stegari o gardă de onoare la ieșirea de pe teren.

Același meci ne-a prilejuit satisfacția de a consemna un gest frumos al jucătorilor rapidiști: la sfârșitul jocului, ei s-au așezat pe două rînduri la intrarea spre cabine și au aplaudat pe jucătorii echipei Steagul roșu, care au trecut printre ei. Aceasta ca o recunoaștere a meritelor echipei oaspete și ca o dovadă a unei juste înțelegeri a felului cum trebuie să se comporte o echipă gazdă.
Sportul, nr. 3518 / 24 noiembrie 1959

două ipostaze cu stegarii apărându-se: portarul Constantin Ghiță (stânga) boxează mingea; apărarea de sub Tâmpa îl oprește pe atacantul rapidist Copil. / FOTO: Informația Bucureștiului (23 noiembrie 1959) și Neuer Weg (24 noiembrie 1959)

„De la stînga: Gane, Zaharia, antrenorul Ploeșteanu, Hașoti și Fusulan. Ploeșteanu: … iar în timpul vacanței facem unele revizuiri astfel încât să-i prelungim pînă la vară ciclul de funcționare fără reparații capitale!” / Desen P. Stoenescu pentru Munca (24 noiembrie 1959)

Iată și cele două echipe care s-au aflat față-n față pe 22 noiembrie 1959:

Rapid: Todor – Neacșu, Dodeanu, Greavu – Popescu, Koszka – Copil, Ozon, Ene II, Georgescu, Al. Lazăr

Steagul: Ghiță – Sbârcea, Zaharia, Moarcăș – Bârsan, Szigety – Hașoti, Fusulan, Gane, Meszaroș, David

În final, doar locul 2

Stegarii i-au urmărit cu încăpățânare pe cei de la CCA București în cursa pentru titlu, dar câteva sincope spre final de sezon, mai ales înfrângerea din meciul direct cu roș-albaștrii, puteau periclita chiar clasarea pe podium. Până la urmă, echipa de sub Tâmpa a reușit să se recalibreze și să termine campionatul 1959/60 pe poziția secundă- rămasă până astăzi cea mai bună clasare din istoria clubului.

Deși locul doi fusese asigurat cu etapă înainte de încheierea campionatului, stegarii și-au luat bun-rămas de la suporteri într-un stil de zile mari. Deși lipsită de doi titulari, Fusulan și Sbârcea, Steagul Roșu Orașul Stalin a făcut tabela stadionului Tineretului să arate 2-0 după primul sfert de oră al meciului cu Rapid București. Emanoil Hașoti și Călin Gane au fost acompaniați în minutul 50 pe lista marcatorilor de Nicolae Proca, el reușind dubla peste un sfert de oră, când Steagul evolua în noua oameni (!) după eliminarea lui Meszáros și accidentarea lui Cojocaru.

*Poarta rapidisită a fost sub asalt constant, spre satisfacția fanilor locali, care au umplut tribunele stadionului Tineretului. / FOTO:* *Drum Nou, nr. 4816 / 21 iunie 1960*

S-a terminat 4-1, fiind victoria la cea mai mare diferență de scor reușită până atunci de stegari în fața rapidiștilor, care terminau campionatul pe antepenultimul loc.

DIN EPISODUL VIITOR

Stegarii le păreau giuleștenilor de neînvins. Altă impresie era imposibilă, după trei sezoane de confruntări în care echipa de sub Tâmpa a câștigat trei meciuri și alte trei s-au încheiat remiză. Acest parcurs de invincibilitate va fi extins, rapidiștii reușind apoi prima victorie împotriva stegarilor în prima ligă.