Pentru a-și exprima dragostea pentru echipă într-un mod dincolo de cuvinte, unii suporterii își tatuează pe mână, pe picior, pe spate sau pe ceafă stema echipei. Să fie acolo, parte din ei pentru tot restul vieţii. Alții își botează copiii cu numele unei glorii a clubului, jucându-şi astfel şi ei rolul în făurirea legendelor.

E o caracteristică a dragostei asta – inventivitatea. N-am văzut oameni îndrăgostiţi care să nu fie interesanţi. Cine e într-o relaţie şi e plictisitor, acela nu e îndrăgostit. Revenind la fotbal. Fotografia de mai sus e o mostră de inventivitate braşoveană. După 5 ani de „B”, promovarea din 1980 a fost celebrată de-un „stegar” din Noua inserând în gardul balconului un blazon galben-negru care conţine o frumoasă iniţială a oraşului de sub Tâmpa şi anul în care proprietarul a cunoscut o mare bucurie.

Cum treceţi de bariera parcului din Noua, pe partea stângă.