După câteva luni am reușit să ajung din nou la un meci al Steagului. N-a fost să fie pe mult adoratul Silviu Ploeșteanu, ci sub reflectoarele care înconjurau iarba proaspăt tăiată a stadionului din Liliești, Băicoi. Furtuna care răcorise partea asta de țară a avut harul de a parfuma aerul serii de sâmbătă, în vreme ce sute de eșarfe alb-albastre colorau fundalul unui meci de Liga a 3-a în care Steagu’ trebuia să bată pentru a se apropria la două puncte de CSO Băicoi, ocupanta locului secund, care duce la barajul de promovare.
Convoiul NATO pe care am avut norocul să-l prindem imediat după trecerea podului de la Dârste ne-a făcut să ajungem la meci cu câteva minute întârziere. La pauză am putut lămuri că murmurul și exultarea suporterilor gazdă auzite din stradă au fost provocate de marea ocazie stegară din debutul meciului respinsă de pe linia porții.
Din micuța – extrem de micuța! – tribună rezervată oaspeților, apropierea de gazon, de joc, de dialogul băncilor tehnice și de scrâșnitul crampoanelor pe gazonul umed, ne-au făcut să simțim meciul la o intensitate care nu știu cât de fidel a putut fi redată prin intermediul transmisiei live. Asta m-a făcut să regret și mai tare absența unui contingent mai generos de suporteri stegari, al căror zgomot ar fi îmbogățit cadrul deja încântător.
MECIUL
După ce fundașul de bandă dreaptă prahovean strigat de-ai săi „Bucătareee!” ne-a picurat otravă în cupa victoriei din care speram să ne îmbătăm – incursiunea sa pe flanc a fost 80% din golul marcat de căpitanul Iancu – stegarii, care mi s-au părut mai în control pe parcursul primei reprize, au găsit egalarea prin șutul lui Demeter de la distanță și la firul ierbii.
Scorul pauzei, 1-1, va fi și scorul final. Chiar dacă galben-negrii au început mai hotărâți repriza a doua, ocaziile mai mari le-au aparținut inițial gazdelor, Iacob arătând într-o situație de unu-contra-unu și un plonjon spectaculos la vinclu că este un portar de ligă superioară. Ai noștri, din păcate, n-au reușit să mai testeze poarta adversă cu șuturi care să conclureze cu firele ude de iarbă, șansele cele mai bune avându-le Șerban, șut din careu care a șters stâlpul drept, și Savu, care scăpat singur cu portarul a tras la o semi-înălțime confortabilă portarului Vanghele. Fazele fixe, în loc să genereze panică și pericol la poarta adversă, au provocat doar frustrare pentru noi, fie prin centrări nereușite, fie prin lovituri de cap nesincronizate.
CE URMEAZĂ
Cu trei etape rămase de jucat și cinci puncte de recuperat, misiunea stegarilor de a prinde barajul nu este compromisă, dar a devenit mai complexă. CSO Băicoi trebuie să facă un pas greșit în următoarele două meciuri de pe teren propriu, cu CSO Plopeni (3 mai) și Odorheiu Secuiesc (10 mai), înaintea vizitei sub Tâmpa în sâmbăta de 17 mai. Stegarii, în schimb, sunt obligați să facă la Odorhei și la Plopeni lucruri pe care nu le-au mai reușit până acum: să învingă. Paradoxal, pare un scenariu în concordanță cu ADN-ul stegar.
Descoperă mai multe la La Stegaru'
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
La Stegaru' 