Mi-au rămas în minte două întâmplări din ultimele două meciuri, de la Zărnești și cu Păulești. La finalul meciului de sub Piatra Craiului s-au luat de umeri antrenorii și jucătorii – titulari și rezerve – și au cântat imnul cu suporterii, iar după meciul cu Păulești, Gödri s-a dus și el spre T2, ajutat de cârje și cu piciorul drept în orteză, ca să fie alături de coechipierii săi în salutul suporterilor. Apoi a stat și la poza de grup cu elevii unei școli generale veniți la meci cu proful de sport.

Și abia văzând filmările și pozele am realizat că din ambele întâmplări lipsește o persoană. Mă rog, cumva a luat parte la întâmplarea cu poza de grup, dar ca personaj de fundal, cărând sacul cu mingi.

Dacă Gödri a putut traversa terenul având câteva tendoane vraiște, mă gândesc că același efort putea fi făcut și de persoana lipsă. Nu mai zic și de bucuria care ar trebui să fie normală și celebrată după un meci câștigat, în loc de văitatul și afectarea de prost gust. Și mă opresc aici, că totuși persoana asta a stat și la baza unor momente memorabile, așa că sper să-i vină mintea la cap și să abandoneze gândul că ar fi în vreun fel mai presus de club sau că Steagu’ i-ar datora ceva și acea persoană face, de fapt, o favoarea clubului prin prezența ei. În fine, poate doar mi se pare.

Cam asta a fost. Hai să ne vedem cu bine sâmbăta asta la Târgu Secuiesc.