Am găsit pe forumul timișorean tempo-poli.ro un program de meci din anii ’70, de la un meci Politehnica Timişoara – Steagul Roşu Braşov (4 noiembrie 1973, mai exact) Ce mi-a captat atenţia în mod deosebit este ultima pagină a programului, acolo unde timişorenii expuneau, de regulă, două caricaturi: una legată de meciul din etapa anterioară,…
De mult aveam de gând să scriu despre domnul Szigeti, fost mijlocaș central al Steagului în anii 50-60, dar nu dispuneam de prea multe materiale în vederea punerii ideii în aplicare. Ieri, însă, am primit un e-mail cu tot felul de informații referitoare la anii petrecuți de Ioan Szigeti sub Tâmpa ca „stegar”. Născut pe…
Dom’le, n-ai cum să nu iubeşti fotografia de mai jos. Mi-a fost oferită de un prieten şi reprezintă o mostră pură de cultură stegară. Alături de bunicu’ , dându-se cu bicicleta, şi cu Steagu’ ţesut de bunica lângă el. Merge direct la inimă.
Un clip realizat de prietenul nostru Adi (Micşunica Zone), abonat al T2-ului braşovean, cu atmosfera de pe stadionul „Silviu Ploeşteanu” de la returul din Cupa României, o atmosferă foarte foarte foarte frumoasă şi plină de entuziasm. Mie mi-au dat lacrimile la secvenţa golului marcat de Ilyeş, filmată din tribună (e prima oară de la jucarea…
Duminică, Steagu’ a jucat ultimu’ meci acasă din acest sezon. O atmosferă în care încă persista doliul din 11 mai a învăluit puţinii stegari ce au ales să-şi petreacă după-amiaza zilei de duminică alături de echipă. Aceştia şi-au luat rămas bun de la căpitanul Robert Ilyeş (deşi, plecarea lui de sub Tâmpa nu e atât…
Este foarte posibil ca în această duminică Robert Ilyeș, căpitanul timp de patru sezoane al Steagului, să iasă pentru ultima dată pe teren purtând tricoul galbe-negru. Se spune că acesta ar fi semnat deja un contract pentru sezonul următor cu FCM Târgu Mureș. Dar, conducerea clubului îl dorește în continuare ca liderul din teren al…
Câteva fotografii din seara de miercuri pentru a mai destinde puţin atmosfera. Am auzit de prea multe ori în ultimele 24 de ore întrebarea „cum te simţi?” aşa că sigur cele câteva fotografii de mai jos vor aduce nişte zâmbete.
Cel mai rău îmi pare de Piţi. Ori de câte ori îmi imaginez momentul îmbrăţişării de după gol mă buşesc lacrimile. Dar avem speranţa că va veni şi momentul nostru să ridicăm un trofeu deasupra capului. Îmi pare rău de băieţii din Săcele, dar va veni clipa când vor goni spre casă în maşina lui…
