Ar trebui ca pe pagina de wikipedia a clubului la porecle să fie trecut şi „Sfidătorii”. Pentru că a mai trecut o iarnă şi suntem tot aici.

Sâmbătata asta începe returul şi sper să ne vedem măcar 100 şi ceva de tipi şi tipe în Capitală, la Progresul. Pentru noi „stegarii”, chestii precum scor şi rezultat vin în planul secund, când de aproape trei ani tot ce facem e să punem existenţa mai presus de orice şi să sfidăm în fiecare pauză competiţională predicţiile fataliste.

Suntem tot aici.

Desigur, se va vorbi în drum spre Bucureşti, pe tren, maşină, sau autocar, despre şansele noastre. Se vor consuma destule beri încât şansele să pară chiar de partea noastră, la naiba, încât unii să fie chiar convinşi că Progresul, liderul seriei cu 39 de goluri date în 15 meciuri, n-are nici o şansă în faţa echipei nemuritorului Stîngă şi a puştilor săi tralala, care ne-au bucurat în tur cu un gol pe etapă.

Păzea, Progresule, venim cu entuziasm şi cu speranţă, aşa cum doar „stegarii” pot veni.

Şi cei pentru care un meci la Bucureşti, într-o după-amiază de sâmbătă cu 20 de grade Celsius e un moft prea mare, atunci aceia pot renunţa la a se mai numi „stegari” şi a se tângui că le pasă în vreun fel de culorile astea.

„Stegarii” vor cânta în tribuna unui stadion din Capitala sâmbăta asta, nu vor avea un ochi pe micii de pe grătar şi altul pe flashscore.