De mult aveam de gând să scriu despre domnul Szigeti, fost mijlocaș central al Steagului în anii 50-60, dar nu dispuneam de prea multe materiale în vederea punerii ideii în aplicare. Ieri, însă, am primit un e-mail cu tot felul de informații referitoare la anii petrecuți de Ioan Szigeti sub Tâmpa ca „stegar”.

Născut pe 11 iunie 1934 (așadar, imediat vine ziua dânsului), la Galați, Ioan Szigeti și-a început cariera de jucător la Metalul Baia Mare, fiind aproape de a obține promovarea în Divizia, în 1954.

După această primă cochetare cu performanța, Ioan Szigeti schimbă „Metalul” din Maramureș cu cel din Câmpia Turzii, aici fiind foarte aproape de a cuceri Cupa României în 1956, pierzând însă finală în fața Progresului din București cu scorul de 0-2.

În cele din urmă, Szigeti ajunge la Brașov, sub comanda legendarului antrenor Silviu Ploeșteanu, pe când clubul brașovean se pregătea să debuteze în prima divizia a României. La Brașov, Ioan Szigeti va petrece următorii 10 ani ai carierei sale, iar… neșansa de la precedentele cluburi din cariera sa părea să-l urmărească și sub Tâmpa, ratând cucerirea titlului de campion național în 1960, echipa clasându-se doar pe locul secund. Totuși, reușește în cele din urmă să cucerească un trofeu: Cupa Balcanică Intercluburi, în 1961, fiind om din bază în echipa „stegară” care aducea în țară primul trofeu internațional.

Ioan Szigeti (primul din dreapta, rândul de sus), alături de colegii săi câştigătorii primei ediţii a Cupei Balcanice Intercluburi (1961)

În cupele europene evoulează în cinci meciuri pentru „stegari”, iar în campionatul naţional a intrat pe teren în 199 (!) de meciuri, plus alte 10 din „Cupa de Primăvară”, un soi de campionat care să facă trecerea de la sistemul sovietic (vară-toamnă) la cel consacrat (toamnă-primăvară).

Iată cum îl descria revistă Sport, într-un material dedicat „stegarilor”, înaintea sezonului 1965/66.

Szigeti – omul de bază

Mijlocaşul Ioan Szigti a intrat în al 10-lea an la Steagul Roşu. Perioada bună a braşovenilor, care a culminat cu victoria în Cupa Balcanică, coincide cu forma de vârf a lui Szigeti… Ani în şir, triunghiul Szigeti-Meszaros-Fusulan a asigurat „linia” echipei. Szigeti a fost întotdeauna un jucător tehnic şi cu interesante „viziuni” tactice. La 31 de ani el este în continuare un om de bază, deşi -poate- zona lui de activitate nu mai e atât de întinsă.

Szigeti se gândeşte, desigur, la momentul retragerii, care nu va întârzia mult timp. E hotărât, însă, să se consacre pregătirii copiilor Steagului Roşu. Şi pentru că Szigeti  este un viitor profesor cu „studii superioare”, el va rămâne, fără îndoială, un om de bază şi în trening, aşa cum a fost timp de un deceniu în tricou.

Într-adevăr, Ioan Szigeti a fost unul din „titanii” echipei timp de 10, strângând un total de 214 meciuri pentru clubul braşovean şi cinci goluri, în toate competiţiile, de la debutul său în Divizia A (18 august 1957, 3-1 cu Progresul) şi până la retragerea de pe gazon la finalul turului din sezonul 1967/68 (0-1 la Rapid, pe 12 noiembrie 1967).

Un aspect interesant legat de prezentul domnului Szigeti: acesta locuieşte în acelaşi apartament primit de la club în anii când dribla cu stil în faţa arhiplinelor tribune ale „Tineretului”.

Mulţumiri domnilor Szasz Jeno şi Tankoczi Vasile-Ioan !