Căpitanii Braşovului. Prima parte

Când Steagul de la cumpăna dintre ani are un antrenor pentru care vendeta personală cu Astra Ploieşti e mai importantă decât clubul propriu şi un jucător de bază care, ca atâţia alţii, de la „în România nu voi juca decât pentru Braşov” a ajuns repede la „plec de aici pentru că am nevoie de un…

Sunteţi siguri că Lătrău a murit?

Mi-am desfăcut Ciucaşul şi la clinchetul cheiţei de la doză, l-am văzut pe Lătrău, în faţa stadionului, târând după el piciorul ăla care îl supără de ani şi ani de zile. E îmbrăcat cu pantaloni de stofă şi pantofi, are o cămaşă pe sub puloverul tricotat şi un sacou peste, o eşarfă cu Steagu’ la…

Un „stegar” reîncarnat

Măi, nu pot să spun că sunt un adept înfocat al reîncarnării, atât doar că mi-ar plăcea ca ea să chiar existe. Ideea de împlinire spirituală în altă viaţă, chiar dacă nu prea mai ţii minte mare lucru din cea anterioară, îmi surâde la culme. Acuma, nu ştiu exact cum funcţionează tranziţia sufletului între viaţa…

Ce anume te face „stegar” ?

Nu dau eu verdicte şi nu deţin adevăru’ absolut dar trebuie făcute anumite precizări. Zic şi eu. Căci altfel ne trezim că orice „microbist de sezon” (adică ăla care vine la meci odată pe sezon şi face coadă în Eliana Mall când vine Steaua aici) să fie etichetat cu acest „virus”, atât de fain denumit…

Din tată-n fiu

Ce parcuri, ce locuri de joacă, ce învăţat de mers pe bicicletă? Pentru astea e timp. Deplasarea e doar odată la două săptămâni. Senvişurile-s gata, pe rucsac e scris cu marker-ul „Hai Steagu’ !”, alibiul e stabilit, hai la meci!

Din tată-n fiu

De mult aveam ideea de a face o astfel de, să-i spun, rubrică. Apoi, am citit pe Romanian Ultras o chestie care mi-a plăcut mult de tot: „cam toţi am prins febra fotbalului de la câte un tată nebun care ne ducea pe stadion în loc să stea cu noi, cum stăteau ceilalţi părinţi, în…