Dacă la un moment dat tabela de pe „Silviu Ploeşteanu” ar fi indicat 0 în dreptul „stegarilor” şi 5 în dreptul argeşenilor, ar fi fost doar un simplu act de justeţe.

Posibila umilinţă n-ar fi avut parte de prea mulţi martori, cam 1000.

Colecţia ocaziilor ratate de oaspeţi m-a făcut să sper că poate „stegarii” vor da o lovitură decisivă pe final de meci, în dulcele stil clasic, ţinând cont că ai noştri au dat aproape 25% din goluri sezonul ăsta după minutul 75. Din păcate, racheta lui Paul Iacob din min. 75 şi incursiunea lui Rareş Eneceanu din min. 88 (corect stopată de portar) n-au fost suficiente pentru a fisura a doua cea mai bună apărare a ligii secunde.

Sburlea a fost dejucat la majoritatea fazelor. Schema cu dăm mingea pe Sabrin şi el o deviază cu capul spre un coechipier seamănă cu un octogenar orb suferind de Parkinson încercând să bage un fir gros de lână prin urechile unui ac de cusut. Primele dăţi empatizezi cu el, apoi începi să te întrebi de ce nimeni nu încearcă să-l ajute altfel.

Iulian Popa a irigat sâmbătă cu sudoarea sa iarba de pe „Silviu Ploeşteanu”, dar când în sfârşit a prins un şut bun care l-a lăsat pe portar fără replică, arbitrul fluierase deja un fault în atac. Pe loc repaus.

Senzaţia pe care am avut-o sâmbătă seară este că băieţilor noştri le este teamă să aleagă o pasă mai riscantă care ar dinamiza ofensiva. Preferă siguranţa mingii dată în spate sau lateral. Uneori chiar se grăbesc să aleagă această variantă, chiar dacă ar avea timp să arunce o privire şi să studieze tot terenul. Astea par rezultatul unei pregătiri precare, în care analiza video (nu simpla vizionare a meciului) sună deja a moft când casa pică pe tine.

Cei trei suporteri veniţi de la Mioveni cu un mesaj de susţinere pentru naţiunea Steagomană au fost aplaudaţi îndelung de braşoveni.

Meciul cu CS Mioveni a fost al 6-lea la rând fără victorie pentru galben-negri în acest campionat. Când citeşti numai numele jucătorilor din linia de atac – Ştefan Grigorie, Sabrin Sburlea, Iulian Popa – n-ai cum să nu te miri de această serie, practic cea mai slabă din istoria clubului în liga secundă. Desigur, condiţiile şi atmosfera apăsătoare în care jucătorii şi-au desfăşurat activitatea în această primăvară sunt prea bine cunoscute, însă colapsul total din punct de vedere sportiv poate fi salvat numai şi numai de ei.

Ultima impresie este la fel de importantă şi ar fi total neelegant să umbrească speranţa pe care au creat-o până de curând printr-o ieşire penibilă din scenă.

Ne vedem acasă sâmbăta următoare, pe 20 mai, de la ora 11, la meciul cu Academica Clinceni.

#SteaguNuMoare