După cum vă povesteam acum vreo lună şi un pic, Steagu’ a fost coşmarul Argeşului în anii 1970. Şi asta a dus la apariţia unei balade.
Acum că te-ai convins că nu era vorba de vreo poantă, să presărăm nişte detalii. Balada a fost compusă în anii 1970 de Alexandru Gheboiu, un înfocat suporter „stegar” născut în Câmpulung Muscel (mama din Râşnov) şi redactor în acea perioadă la ziarul „Secera şi Ciocanul” – în prezent „Argeşul”, publicaţie fondată în 1876.
Textul a fost scris de mână de către ziaristul sportiv Vasile Neagu de la Jurnal de Dâmboviţa, care l-a cunoscut pe Alexandru Gheboiu pe vremea când lucra în Câmpulung Muscel, ocazie cu care a şi auzit şi memorat această baladă.
Deşi la final este menţionat anul 1973, balada ar face referire la meciul din 26 martie 1972, când „stegarii” au învins în Trivale cu 2-0, fiind singura echipă care a câştigat pe stadionul „1 Mai” în sezonul în care FC Argeş a cucerit primul titlu de campioană din istoria sa.
Faptul că textul conţine câteva inexactităţi istorice (Dobrin nu a jucat în acel meci, nici Dorin „vai de el” Necula, Pescaru a dat doar pase de gol pentru Zotincă şi Györffy, a înscris în poarta lui Stan în toamna anului 1972), mă face să cred că balada a fost de fapt menită să înglobeze câte puţin din toate meciurile jucate contra piteştenilor în perioada respectivă, 1969-1975.
Orişicum, o simpatică dovadă de afecţiune care merită o ramă şi un loc bun în muzeul naţiunii Steagomane, lângă ghetele cu care Pescaru a domesticit alb-violetul Argeşului.
P.S. mulţam din nou, Sasule, pentru împărtăşirea acestei mici bijuterii!
Tare frate!…am avut si vom avea mereu compozitori pentru cantecele lui STEAGU!
Şi uite-aşa punem bazele unei antologii literare „stegare”.
Bon chance!