Berarul organizat cu gaşca lui Horaţiu, Vasi şi Coco în vară, după meciul cu AFC Rapid Bucureşti, a fost o binecuvântare şi din simplul fapt că s-a reintrodus în repertoriul tribunei unul din cele mai frumoase cântece de stadion… ever!

Spiritul ăsta despre care noi vorbim că se dă mai departe din generaţie în generaţie nu poate face tranziţia peste ani fără momente de acest fel, când veteranii se aşază la o bere şi cântare cu cei pentru care firele albe par ceva ce ei nu vor păţi vreodată.

Ştii ce, uite tot „setlist-ul” acelei seri magice. Nu de alta, dar vreau ca cineva care vreodată n-are ce face şi se ţine de mişunat pe La Stegaru’ să dea peste postarea asta şi să se simtă cumva bine.

Apoi e vorba şi de imaginile statice care mişcă rotiţele din tine. Zic de fotografii, coane. Îs cea mai cea capsulă a timpului pentru că îţi arată moda, ideile, gândurile şi visele vremii în care au fost făcute fără a se strădui să te convingă de ceva anume. Doar nişte feţe ale unor oameni pe care deşi nu i-ai cunoscut şi poate nici n-o s-o faci vreodată – la naiba, poate nici măcar nu erai născut pe vremea aia – deci imagini cu unii cu care te simţi legat prin tot timpul ăsta care a trecut între momentul în care poza a fost făcută şi momentul în care te uiţi la ea.

Mâinile sus şi bling-blingul la gât. Bistriţa away, septembrie 1991.

Corteo galben-negru pe străzile Bistriţei în septembrie 1991

Pace, play sports & music

SUS: La Bistriţa în septembrie 1991, înainte de a se cunoaşte că meciurile acolo au un singur deznodământ.

JOS: La începutul anilor 2000, doar că în culori.

Golul regretatului Marian Măuţă i-a fericit pe băieţi în deplasarea victorioasă de la Mediaş, din septembrie 2000.

Horaţiu exemplificând intervenţia jandarmilor în caz de ceva.

În berăria de sub ICIM după revenirea dintr-o deplasare. „STRICT INTERZIS” să fii trist.

Horaţiu (stânga) şi Cico (dreapta) cu băieţii înaintea meciului cu Mika Asharak din turul preliminar la Cupei UEFA, în august 2001

foto de la Vasi, Horaţiu şi Titi

Halbe pline şi goale, zâmbete, băieţii tăi şi culorile voastre oriunde în deplasare şi mereu acasă. Asta-i mentalitatea, să-ţi reprezinţi oraşul în care te-ai născut şi crescut, şi atunci când anii te duc departe să mai găseşti o vară în care te întorci şi pui timpul pe stop cu „o galerie de golaaaaaani”. Da, da! Tu, tu!

Hai, Steagu’ !