Deşi FC Braşov, de-a lungul istoriei, şi-a făcut un renume de echipă cu apărare beton şi atac pragmatic, au existat şi câteva „detonări” ale atacanţilor Steagului. E drept, nici un „stegar” nu a cucerit vreodată titlul de golgheter al României, dar câţiva au fost prezenţi acolo în top. Cel puţin să privim partea pozitivă. În momentul când un „stegar” se va încorona „tunarul” absolut, vom putea afirma că am fost martorii unui moment istoric pentru clubul nostru.
Să revenim însă la topurile golgheterilor din ţara noastră în care s-au infiltrat şi fotbalişti „stegari”.
Sezonul 1957-1958, primul pentru Steagul Roşu în Divizia A, coincide şi cu primele prezenţe în topul marcatorilor. Cu 
doi jucători ofensivi de rasă, Zoltan David (primul marcator pentru Steagu’ în Divizia A) şi Gheorghe Fusulan (primul hattrick pentru Steagu’ în Divizia A), Steagul termina în clasamentul golgheterilor pe locul 4, ambii jucători având câte 12 goluri marcate în cele 22 de meciuri. Interesant este că pe locul 4 venea încă un braşovean, Nicolae Oaidă, însă acesta marcase o duzină de goluri din postura de echipier al Progresului Bucureşti.
Vor mai trece 14 ani (!) până când un „stegar” îşi va mai face loc în topul marcatorilor. Se întâmpla în sezonul 1971-1972, când Nae Pescaru termina pe aceeaşi poziţie a patra, tot cu 12 goluri înscrise, dar în 30 de meciuri.
În sezonul următor, 1972-1973, Nae Pescaru (cine altul?), cu 14 goluri în 30 de meciuri, devenea primul „stegar” ce termina pe podiumul „tunarilor”. Podiumul fiind completat de olteanul Ion Oblemenco, 21 de reuşite, şi dinamovistul Florea Dumitrache, 15 goluri.
Reuşitele lui Pescaru au fost ultimele prezenţe „stegare” în top până în 1990. Atunci, în ediţia 1990-1991, Gabor Gerstenmajer, împărţea la finalul sezonul locul trei cu Marian Damaschin de la Dinamo, ambii cu câte 15 goluri înscrise în 34 de meciuri. Cu aceste reuşite, Gerstenmajer devenea cel mai prolific marcator pentru Steagul într-un singur sezon de Liga 1. Anul următor, transferat la Dinamo, avea să devină golgheterul ţării cu 21 de goluri.
În sezonul 1991-1992, Ioan Constantin Marcu reuşea tot 15 goluri dar ocupa locul 4 la finalul acelui campionat. Astfel, Marcu era pe locul doi într-un clasament al celor mai prolifici „stegari” într-un singur sezon.
Peste numai doi ani însă, 1993-1994, Marian Ivan avea să marcheze 16 goluri, stabilind un record de eficacitate pentru club într-un singur an şi se clasa a atunci pe locul 3 în clasamentul general, la egalitate cu Ilie Lazăr de la Gloria Bistriţa. Reuşita avea să-i aducă un loc în lotul României pentru Cupa Mondială din Statele Unite.
Peste alţi doi ani, 1995-1996, recordul lui Ivan este ameninţat de Leonard Strizu care cu 16 goluri egalează recordul lui „Ivan cel Groaznic” şi ocupă tot treapta a treia a podiumului general.
În sezonul 1999-2000, cel al miraculoasei salvări, Marian Ivan cu ale sale 16 goluri intră definitiv în istoria clubului. Din nou locul trei la general pentru el, împărţit cu Claudiu Niculescu ce atunci evolua pentru Universitatea Craiova. A fost, în acelaşi timp, ultima prezenţă pe podium şi ultima prezenţă în top 5 pentru „stegari”.
Să vedem mai jos un clasament al „tunarilor” Steagului pe baza prezenţelor lor în topul golgheterilor României
1. Marian Ivan – 32 de goluri în două sezoane (68 de meciuri din care 63 jucate), două locuri 3
2. Nicolae Pescaru – 26 de goluri în două sezoane (60 de meciuri din care 56 jucate), un loc 4 şi un loc 3
3. Leonard Strizu – 16 goluri într-un sezon (34 de meciuri), locul 3
4. Gabor Gerstenmajer – 15 goluri într-un sezon (34 de meciuri din care 31 jucate), locul 3
5. Ioan Constantin Marcu – 15 goluri într-un sezon (34 de meciuri – din care 25 jucate), locul 4
6. Zoltan David – 12 goluri într-un sezon (22 de meciuri, integralist), locul 4
– Gheorghe Fusulan – 12 goluri într-un sezon (22 de meciuri, integralist), locul 4
Documentare şi sursă foto
La Stegaru' 