Membrii organizaţiei Ivria Braşov, care în timpul liber jucau şi fotbal în campionatul regional sub acelaşi nume. sursa foto: centropa.org

Cunosc destui oameni care au un mic orgasm numai dacă se gândesc la perioada interbelică. România, ca de altfel întreaga Planetă a secolului XXI, este atât de departe de aspiraţiile şi emoţiile lor, încât s-ar pune cu cortul la coada spre maşina timpului. Vor să trăiască (şi ei) în perioada în care bărbaţii sărutau mâinile doamnelor, în care le ţineau uşa sau paltonul, în care toată lumea se îmbrăca la costum şi era politicoasă şi manierată şi asculta doar muzică bună, în care extremismul politic şi rasismul treceau lejer de paginile ziarelor (ah, ziare, print, miros de cerneală, nu răceala blogurilor) şi se disputau direct prin încăierări şi/sau asasinate. Stai, ce?

În 1923, un meci de fotbal jucat la Făgăraş între „echipa românească Făgărăşana” şi „echipa evreească Ivria din Braşov” a ajuns în paginile ziarului Clujul pentru un alt motiv decât fotbalul care-i adusese laolaltă.

Unul, din echipa evreească Ivria din Braşov care avea întrecerea de foot-ball cu echipa românească „Făgărăşana”, a insultat pe un jucător român pentrucă purta tricolorul românesc şi o insignie antisemită din cele purtate de studenţi. Intervenind publicul, i-s’a aplica jucătorului evreu ceeace în limbajul linşajului se cheamă – constituţia. A trebuit să vină poliţia, pentruca să’l scape din faţa revoltei obşteşti.”

Carevasăzică, în loc ca evreii să le ofere românilor o kipa şi românii nişte pită de Făgăraş, s-au băgat unii pe alţii în pizda ‘mă-sii. Şi nici măcar nu s-au luat de la ceva serios, cum ar fi un penalty. Nu, din cauza veşnicelor mizilicuri etnice. Oh, vai, cum să nu suspini după perioada interbelică?

Coane şi dragi coniţe, ziceţi merci că trăiţi în epoca în care trăiţi. Cine te împiedică să te îmbraci elegant, să mergi doar la Operă şi Teatru, în restaurante cu muzică bună şi să fii super-tolerant şi înţelegător cu orice rasă şi cultură?

Ah, şi două vorbe despre echipa Ivria. Aceasta a luat fiinţă pe 31 iulie 1921, într-o perioadă în care mai toate comunităţile evreieşti din Transilvania puneau bazele de asociaţii sportive. Cronologic vorbind, Ivria a fost a patra echipă de fotbal evreiască din Transilvania, după Haggibor Cluj, Kadima Timişoara şi Maccabi Oradea. N-o făcut mare brânză în campionatul regional Braşov, nereuşind niciodată să se apropie de locurile care duceau la Turneul Final al Campionatului Naţional.