Un colţişor din pagina a doua a Gazeta Sporturilor din 12 ianuarie 1939 aducea ţării ştirea desfiinţării echipei de fotbal a Clubului Sportiv Braşovia sub un titlu cât se poate de succint. „Motivul?… Simplu. Aproape, la modă: lipsa de fonduri”.

Nici o listare a realizările echipei de-a lungul existenţei sale, nici un necrolog de adio. S-a mers pe ideea că lumea sportului românesc era cât de cât familiară cu ce a reprezentat clubul alb-negrilor de sub Tâmpa în fotbalul nostru, chiar dacă „în ultimii ani Braşovia nu mai însemna mare lucru. Înţepenise departe de zona campionatului divizionar, în smârcuri de mediocritate, unde n’o mai putea ajunge atenţiunea generală”. 

De la una din cele 14 echipe selectate pentru a inaugura Campionatul Naţional în sistem divizionar (1932-1933), neîncetatul zbucium bugetar a forţat Braşovia într-o perpetuă retragere ierarhică. Barajul de menţinere câştigat la finalul acelui sezon în faţa echipei cernăuţene Dragoş Vodă le-a mai dat braşovenilor o şansă de a-şi demonstra capacităţile pe scena cea mai înaltă, însă cele numai două victorii reuşite sezonul următor arătau că echipa tot nu era racordată la noul sistem. Nici liga secundă n-a fost mai puţin dură cu Braşovia, alb-negrii retrogradând în C după două sezoane chinuitoare şi probleme financiare din ce în ce mai acute.

• O foaie de matematică pătată cu cafea a păstrat pentru curioşii secolului XXI, într-o elegantă caligrafie, rezultatele din turul ediţiei 1936-1937 a Diviziei C, prin care Braşovia conducea seria. Returul n-a semănat deloc cu prima parte a sezonului, Braşovia terminând campionatul pe locul 5. Alb-negrii n-au mai avut portofelul necesar să continue şi în următoarea ediţie a celui de-al treilea eşalon. sursa foto: SJAN Alba, fond Clubul Sportiv Blaj, dosar 2/1936, f. 11. via

Dar important era că echipa exista şi „continua să întreţină un nume cu frumoasă sonoritate în trecutul footballului românesc”. Chiar dacă cel mai aproape de titlu Braşovia ajunsese doar în 1925, când eliminase vice-campioana CAO în sferturi, fiind apoi scosă din competiţie doar de Chinezul, deţinătoare trofeului şi viitoarea campionă, echipa avea totuşi un statut şi era învăluită de o anume aură de legendă – „Braşovia a prilejuit debutul primei echipe de football din Vechiul Regat, în Ardeal. Şi tot Braşovia a colaborat la înjghebarea primelor matchuri internaţionale, în Bucureşti”. De asemenea, pe panoul de onoare al clubului stăteau înscrise numele a patru internaţionali români, Leopold Tritsch, Oszkar Tristsch, János Tóth şi Alexandru Geller, precum şi şase titluri districtuale.

În 1938, Braşovia l-a obţinut pe al şaptelea. Mărşăluind prin seria I a Campionatului Districtual Braşov, alb-negrii le-au reamintit tuturor cine erau şi de unde veneau, marcând 24 de goluri pentru a obţine ultimele 8 victorii din istoria clubului. „Să nu se fi găsit, într’adevăr, nimeni la Braşov care să împiedice apusul primului răsărit din footballul nostru?…” Mai ştiau şi că oriunde se vor duce, acel loc nu se va numi „uitare”.

• traducerea: „Brașovia a câștigat prima grupă a Campionatului Brașovului. Clasamentul final”

CS BRAŞOVIA BRAŞOV, 1919-1939

Culori: alb-negru

Stadion: Sub Strajă (3000 de locuri)

Palmares: 7 titluri districtuale (1921-22; 1922-23; 1923-24; 1924-25, 1929-30, 1930-31, 1937-38) – record regional

Cea mai bună performanţă din istorie: semifinalele Campionatului Naţional, ediţia 1924-25

• 19 iulie 1925, sferturi de finală: Braşovia 2-1 Clubul Atletic Oradea (Sándor Nagy dublă în minutele 1 şi 22, echipa: Varhegy – Wedl, Rupp – Erös, Tóth, Szilagy – Nagy, Salanky, Geller, Tritsch II, Erdö)
• 26 iulie 1925, semifinale: Chinezul Timişoara 3-0 Braşovia

A dat Naţionalei României patru jucători între 1923 şi 1926

• Alexander Geller – 3 selecţii
• Leopold Tritsch – 2 selecţii
• Oszkar Tritsch – 1 selecţie
• János Tóth – 1 selecţie

Celelalte prezenţe la Turneul Final al Campionatului Naţional: 

• 1929-1930, runda preliminară: Societatea de Gimnastică Sibiu 0-0 Braşovia, Sibiul avansează prin decizie
• 1923-1924, sferturi de finală: Jahn Cernăuţi 3-0 prin neprezentarea Braşovia din lipsă de fonduri
• 1922-1923, sferturi de finală: Braşovia 1-1 Venus şi Venus 3-0 prin neprezentarea Braşovia din lipsă de fonduri

Barajul Ligii de Centru pentru calificarea la Turneul Final, 1930-31:

• Braşovia 4-1 Mureşul Târgu Mureş
• Societate de Gimnastică Sibiu 0-4 Braşovia – victorie însă anulată şi acordată Sibiului

Divizia A:

• 1932-33, Seria a II-a: 12 meciuri / 1 egal / 11 înfrângeri / 10-31 / 1p / locul 7 (din 8 echipe)
• Braşovia 3-1 / 1-1 Dragoş Vodă Cernăuţi în baraj
• 1933-34, Seria I: 14 meciuri / 1 victorie / 2 egaluri / 11 înfrângeri / 18-54 / 4p / locul 7 (8)

Divizia B:

• 1934-35, Seria I: 14 meciuri / 4 victorii / 2 egaluri / 8 înfrângeri / 17-29 / 10p / locul 6 (8)
• 1935-36, Seria I: 14 meciuri / 2 victorii / 2 egaluri / 10 înfrângeri / 9-27 / 6p / locul 8 (8)

Divizia C:

• 1936-37, Liga de Centru: 20 de meciuri / 11 victorii / 1 egal / 8 înfrângeri / 47-25 / 23p / locul 5 (11)

În prezent, Clubul Sportiv Şcolar Braşovia, înfiinţat în 1977, ţine numele în circuitul fotbalistic.