Premiul „Fotbalistul român al anului” a început să fie acordat odată cu anul 1966. De atunci şi până în prezent premiul n-a fost niciodată revendicat de vreun fotbalist „stegar”. Cu toate asta, în 1972, portarul Sterică Adamache reuşea să se claseze la finalul sezonului între primii 5 fotbalişti ai ţării (locul 4 mai exact) în anchetă organizată de ziarul Sportul (Gazeta Sporturilor de azi). A rămas singurul „stegar” prezent vreodată în acest top al celor mai buni fotbalişti români ai anului şi, înclin să cred, va rămâne singurul pentru o lungă perioadă în continuare.

Iată cum arăta topul anului 1972:

1. Cornel Dinu (Dinamo Bucureşti) – surprinzătoare clasarea pe primul loc a fundaşului central dinamovist în condiţiile în care Dinamo terminase campionatul abia pe locul al 8-lea, ratând calificarea pentru Europa. A fost însă căpitanul Naţionalei în barajul pentru semifinalele lui Euro 72 contra Ungariei şi a marcat un gol contra Franţei într-un amical câştigat 2-0 acasă de România. În Cupa României, echipa sa de club a fost eliminată în faza semifinalelor, la penalty-uri, de Jiul Petroşani.

2. Alexandru Boc (Rapid Bucureşti) – un alt fundaş central prezent în topul anului 1972. Pentru Sandu Boc şi giuleşteni a fost doar locul 10 la sfârşitul sezonului 1971/72. Reuşise însă să cucerească Cupa României în finala cu Jiul Petroşani, scor 2-0, fapt ce a permis Rapidului să evolueze în sezonul următor în Cupa Cupelor. Aici, aceştia au atins faza sferturilor de finală, eliminându-i pe suedezii din Landskrona şi pe austriecii de la Rapid Viena. Echipa de sub Podul Grant a fost în cele din urmă învinsă de Leeds United. Sandu Boc a fost titular în toate cele  patru meciuri din Cupa Cupelor ce au adus primăvara europeană şi pe Leeds în Giuleşti. A reuşit să înscrie şi un gol, cel de 2-1, în returul încheiat 3-1 cu omonimii din Viena.

3. Nicolae Dobrin (FC Argeş) – „Prinţul din Trivale”, „Vrăjitorul”, câştigătorul a trei titluri de „fotbalistul român al anului”, venea în 1972 „doar” pe treapta a treia a podiumului. La finalul sezonului 1971/72 Nicolae Dobrin purta Argeşul spre prima coroană de campioni din istoria clubului. Echipa din Trivale urma să participe pentru prima dată în Cupa Campionilor Europeni, însă tracul debutantului a fost inexistent la Dobrin şi ai lui. După un tur de forţă contra luxemburghezilor de la Aris Bonnevoie, cu Dobrin autor a trei din cele şase goluri piteştene, FC Argeş se pregătea de duelul din turul doi cu Real Madrid. Dobrin este cel care deschide scorul în Trivale, Argeşul impunându-se la final cu 2-1. După meciul tur, dar şi mult timp după returul pierdut în Spania, 1-3, Nicolae Dobrin a fost dorit cu insistenţă de preşedintele madrilenilor, Santiago Bernabeu (da, tipul ăsta, înainte de a fi stadionul Realului, a fost preşedintele lor). Asta ca să vă daţi seama de ce un fundaş de locul 8 în Divizia a ieşit „fotbalistul anului” în detrimentul unui mijlocaş de creaţie campion al României şi dorit cu disperare de nişte unii de pe-afară.

4. Sterică Admache (Steagul Roşu Braşov) – iată-ne ajunşi şi la portarul echipei de sub Tâmpa. Adamache nu era primul portar care reuşea să intre în acest top. Aşadar, ce-l recomanda pe „Baron”? Locul 5 de la finalul campionatului 1971/72 ar fi un prim lucru. Apoi, lucru firesc pentru un portar, numărul de goluri încasate. Steagul Roşu a primit în decursul respectivului sezon un număr de 21 de goluri în 30 de partide. Acest lucru conferea „stegarilor” statutul de echipa cu cea mai bună defensivă. Lucru ce n-ar fi fost posibil fără Sterică Admache, care în 14 meciuri din 30 a păstrat poarta intactă. Adică aproape jumătate de campionat fără gol primit! Pentru Naţională, „Baronul” evoluase în două meciuri pe anul 1972, un amical cu Italia, încheiat 3-3 şi un meci oficial cu Albania contând pentru preliminariile Cupei Mondiale din 1974, jucat la Bucureşti şi câştigat de tricolori cu 2-0.

5. Ion Dumitru (Steaua Bucureşti) – închizătorul celor de la Steaua închide clasamentul. Locu 10 la finalul sezonului 1971/72 în campionat cu… Rapid (jucase la Rapid campionatul precedent însă nominalizările pentru ancheta ziarului Sportul l-au prins la Steaua) şi Cupa cucerită la finalul aceluiaşi sezon cu Rapid bornele „de sezon” ale talentatului mijlocaş la închidere, Liţă Dumitru. Plus 8 meciuri jucate pentru Naţională în 1972.