Steagul Roşu XI: Fundaşul stânga

Nominalizările pentru cel mai bun fundaş stânga care să facă parte din echipa „Steagul Roşu XI” sunt:

Ioan Nagy

Este genul de fotbalist „o viaţă-un club”. Din 1961 şi până în 1975 a îmbrăcat de 336 (!) de ori tricoul Steagului. Fie că au fost meciuri în Divizia A (286), Divizia B (26), Cupa UEFA (8) sau Cupa Balcanică (16). În prezent, legenda vie de pe partea stângă (şi uneori din centru), locuieşte în oraşul de sub Tâmpa.

  • campion balcanic cu Steagul Roşu în 1961. Titular în toate cele 8 meciuri ale campaniei încheiate pe 15 noiembrie cu succesul „stegarilor”.
  • de două ori semifinalist al Cupei României (1962 şi 1970).
  • a făcut parte din „pachetul” defensiv care între anii 1971-1975 a asigurat Steagului cea mai bună apărare din ţară.
  • a evoluat 14 ani la rând pentru Steagul Roşu. Ocupă locul trei în clasamentul „stegarilor” cu cele mai multe meciuri.

Teodor Anghelini

A debutat pentru Steagul în Divizia A la vârsta de 18 ani (5 mai 1972, un meci cu UTA)  şi a rămas galben-negru până la „deturnarea” sa în Ghencea, în toamna lui 1974. Împlinise recent 20 de ani dar deja era un demn urmaş al legendei anilor 60, Ioan Nagy.

  • între 1972 şi 1974, adună 70 de meciuri pentru Steagu’ la nivelul Diviziei A.
  • în sezonul calificării pentru Cupa UEFA ,1973-1974, este titular în 33 din cele 34 de meciuri ale sezonului şi marchează de două ori. Abia împlinise 20 de ani.

Saltul spre Capitală îi aduce şi recunoaşterea internaţională, jucând 25 de meciuri pentru Naţionala României.

Tibor Selymeş

Născut la Bălan, judeţul Harghita, prima echipă din cariera de jucător profesionist a lui Tibi Selymeş a fost… FCM Braşov. A debutat pentru „stegari” în 1988, când mai avea două luni până la împlinirea majoratului. Deşi iniţial atacant, Selymeş şi-a găsit adevărata vocaţie în banda stângă.

  • joacă la Steagu’ până în 1990. În toamna acelui an se transferă la Dinamo. Cercle Brugge, Anderlecht şi Standard Liege numărându-se mai apoi ca borne ale carierei sale de succes.
  • în 64 de meciuri în Divizia A jucate pentru Steagu’, marchează trei goluri. Câte unul în fiecare din cele trei sezoane petrecute sub Tâmpa.
  • a făcut parte din lotul care în sezonul 1989-90 a ratat incredibil calificarea în Cupa UEFA.

A jucat în 46 de meciuri pentru Naţionala României. N-a reuşit vreun gol, însă faza golului de 3-1 din meciul România – Argentina de la SUA 94, când a jucat pe post de „momeală”, rămâne în memoria colectivă a fanilor.

Aurel Ghindaru

Din 1995 şi până în 2003, Aurel Ghindaru a luat în arendă partea stângă a terenului din Bartolomeu. Dezavantajat de statura nu foarte impunătoare, Relu Ghindaru şi-a valorificat din plin în folosul echipei alte calităţi, cum ar fi pasele decisive, plasamentul şi centrările. Ca să nu mai vorbim de răutatea din joc. Răutate în folosul echipei, evident.

  • a pus umărul la miraculoasa salvare a Braşovului de la retrogradare în 2000.
  • anul următor a fost unul dintre principalii furnizori de pase de gol pentru calificarea Steagului după 27 de ani pentru Europa.

Susţinere blog

Dacă ţi-a plăcut ce ai văzut, poţi susţine blogul printr-o donaţie minimă de 1 Euro.

€1,00

13 gânduri despre “Steagul Roşu XI: Fundaşul stânga

    • Păi, Ovidiu, spune-mi care e și îl bag new-entry. Nu uita, sunt relativ tânăr, deci se poate să-mi fi scăpat anumite nume.

  1. Imi vin in minte acum Teo Anghelini, titular la Nationala cand a fost luat cu japca de ghencisti, Tibi Selymes (chiar daca a debutat ca varf, s-a consacrat ca fundas stanga), mi-a placut si Ezequias…

    Razvan, e blogul tau, e ancheta ta (sondaj inseamna cu totul altceva), eu am considerat doar ca optiunile pe care ni le-ai oferit sunt prea putine. Altfel, ideea unui XI ideal e foarte faina!

  2. Mi-a fost greu sa votez fundasul stanga. Nagy e o legenda a clubului, stiu de el de mic copil dar pe Relu Ghindaru l-am vazut live sezoane la randul. Imi amintesc cum obisnuia sa isi bage capul intre umeri si sa o ia la fuga pe toata banda stanga.

  3. Atentie, nu-i confunda pe cei doi Nagy, de fapt unul e Naghi, Nelu Naghi. Acesta din urma, care a nasul lui Lacatus, e nascut in 1954, a jucat la Steagul din 1973 pana in 1989. El a evoluat si in dubla cu Besiktas. A fost urmasul lui Pescaru la capetenia echipei.
    Primul, mult mai batran, juca in echipa lui Ploiesteanu alaturi de Ghita, Zaharia, Szigeti, Campo, Naftanaila etc. De altfel, in inregistrarea meciului de Cupa oraselor targuri Steagul Rosu-Espanol din 1966 se vede ca acesta facea parte din formatia de start.
    Apropo, Razvan, daca imi aduc bine aminte ti-am trimis tabelul cu absolut toate meciurile Steagului din perioada 1970-1975, cu jucatori, arbitri, marcatori si acolo te poti edifica de cele ce ti-am scris mai sus.
    In rest, un sincer bravo ptr tot ceea ce faci.

    • Cu respect, Sasule!

      Mulţam tare fain pentru completări. Tocmai am pus mâna pe o arhivă care continuă lista de meciuri primită de la tine. O s-o scanez şi ţi-o trimit şi ţie. Acolo l-am observat pe Naghi al II-lea, şi chiar eram curios care e povestea lui. Mulţam fain încă o dată!

  4. foarte interesanta ideea. cu toti au fost jucatori mari. selimes a fost titular in generatia de aur a nationalei, naghi un capitan de legenda iar relu ghindaru isi dadea viata pe teren. Apropo, vezi ca la tibi ai postat poza lui claudiu muresan, un alt fundas stanga de valoare. ca vot, de altfel sentimental fiind si desi tibi mi-a fost coleg la juniori si chiar de clasa, il aleg pe muri.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.