După aproape două săptămâni la Roma alături de nepoțelul meu, cred că vă sunt dator cu vârf și îndensat pentru dozele de istorie și mândrie „stegară”. Şi, deşi unii aţi putea crede că m-am detaşat de tot şi de toate în aceste două săptămâni departe de casă, adevărul e cu totul altul: adevărul e că am, pentru toţi cei care simt şi trăiesc în spiritul „stegar”, nişte fotografii care vă vor face pielea de găină. Dar n-o să vă dau acum prea multe detalii, pentru că e târziu şi sunt obosit după drum. Vă las însă cu o „mostră” şi cu nerăbdarea a ceea ce va urma. Hai Steagu’ !