… Tribuna a II-a „templului” a rămas la fel graţie celor care, atunci când pleacă de acasă la meci, sunt absolut siguri în adâncul fiinţei lor că Steagu’ n-are cum să piardă. Indiferent de numele adversarului! „Nu, dom’le, Steagu’ n-are cum să piardă azi”, îi vei auzi pe bătrânii care aruncă ultimul zar la table sau dau un şah-mat fulger înainte de a lua drumul stadionului. Îi vedeţi prin Parcul „Someş” sau „Central”, şi-ţi servesc în zi de meci replica asta ca o melodie bună de pe vinil.
Acuma, sincer să fiu, nu ştiu ce să zic despre cum ar sta mai exact treaba asta cu câştigatul şi pierdutul. Dar când mă uit la fotografiile astea făcute la o distanţă de 26 de ani una de cealaltă, îmi pare că Steagu’ n-a pierdut niciodată.
7 august 1982 – 26 iulie 2008
Ha! Sper ca peste încă 26 de ani să spunem același lucru. Oricum, Steagu nu are cum să piardă.
Eu unul sper ca peste alti 26 de ani sa avem stadionul modernizat, macar ambele tribune acoperite complet merita publicul stegar! Caci un stadion nou pare doar o lozinca electorala ca cea cu aeroportul! Hai Steagu’!
Sunt convins ca daca gaseai o poza din 1960, imaginea nu diferea prea mult; era alta generatie, dar aceeasi pasiune.
Si, facand o paralela intre imagini, chiar asa este: Steagu nu a pierdut niciodata!
Hai Steagu!