Am povestit de multe ori, aici sau pe unde am mai gasit ascultatori, despre vechea mea cariera de suporter Stegar (Stegoman, daca imi permiteti). No, iaca dovada: poza unui tanar suporter in tribuna Stadionului Tineretului, in 1965: Nu pot spune ce meci era, nu imi aduc aminte cat era scorul, dar sigur nu era defavorabil!
Imagini video color cu galeria stegară a anilor 1970 şi cu copii de mingi făcând mătănii după gol.
În cazul în care poate ai râs sau ai înjurat printre dinţi când crainicul a făcut o lungă pauză la golul doi, între strigătul golului şi anunţarea marcatorului – salut, eu sunt crainicul! Ce s-a întâmplat la faza aia? O pană de curent, o problemă tehnică? De fapt, ce s-a întâmplat o să ţi se…
Acum câţiva ani, la o discuţie ocazională cu cei din conducerea clubului, unul dintre suporteri a făcut o afirmaţie de genul: „stadionul este casa noastră”. La care, cu un ascuţit simţ al proprietăţii, patronul Neculaie a replicat tăios: „Poftim? Stadionul este al MEU!”. Nu are rost să mai discutăm acum despre nivelul de înţelegere al…
Mă simt aşa de singur şi străin când ies din casă în zi de meci cu fularul la gât, încât mă îndoiesc de propria-mi sănătate psihică. Oamenii mă privesc intrigaţi şi aproape că îi aud cum îşi pun tot felul de întrebări: de ce-l poartă? care-i ocazia? ăsta chiar ţine cu Braşovu’ ? Nu contează,…
Duminică, înaintea prânzului, o undă de şoc transmisă prin telefon şi net a ajuns în casele tuturor stegarilor. Clubul, aflat în criză de timp, făcea apel la suporteri pentru a participa la degajarea terenului de zăpadă. Suporterii au simţit că este unul din acele momente când e nevoie de mai mult decât o încurajare sau un…
Prima chestie pe care mi-a zis-o taică-miu pe stadion a fost „să stăm aicea, că vedem două goluri la poarta asta”. Şi aşa am ajuns în peluza Bartolomeu. Nu pentru că era mai ieftin, nu pentru că era taică-miu ultras, ci pentru că la poarta în spatele căreia ne aşezasem urma, conform spuselor sale, să…
„Silviu Ploeşteanu” e a doua casă. Acolo, fericirea mă ia prin surprindere mereu, niciodată nu sunt pregătit s-o întâmpin, chiar dacă plec de acasă spre casă cu gândul de a gusta din ea. De a mă îmbăta cu ea! Nu, ea mă surprinde tot timpul. În unele seri îmi face cu ochiul peste acoperişurile cu…
La Stegaru' 