În decursul istoriei stegare , cu siguranță fiecare epocă a avut propriul ei golgeter. Mai întâi, în anii 50 și începutul anilor 60 au fost David sau Fusulan, apoi a urmat dominația lui Năftănăilă, în anii 70 s-au remarcat Pescaru și Gergely, în a doua jumătate a anilor 1980 îl găsim pe Marin Barbu în fruntea marcatorilor, iar după revoluție cel mai productiv jucător este, indiscutabil, Marian Ivan și lista nu este completă.
Fără excepție, mai toate articolele privind golgeterii all-time ai Steagului tratează doar golurile înscrise pe prima scenă a fotbalului românesc.
Evident că, indiferent de prisma prin care privim lucrurile, cel mai reprezentativ și determinant jucător din toate timpurile al Steagului Roșu a fost și va rămâne Nicolae Pescaru. Nu intenționez însă să-l elogiez pe Nae, au făcut-o mulți alții înaintea mea, și având în vedere că se apropie de venerabila vârstă de 70 de ani, sunt sigur că există deja câteva proiecte de articole legate de acest inegalabil jucător.
Cu excepția meciului Steagul Roșu-Politehnica Iași (1-0) din returul sezonului 1974-1975, fiind primul meci la care am participat pe stadionul Tineretului, pot spune că practic aveam să fac cunoștință cu Steagul Roșu în perioada în care evolua în divizia B, iar cele mai plăcute amintiri trăite pe stadionul ”Tineretului” mă leagă tocmai de acea perioadă cuprinsă între anii 1975-1980.
După această, sper eu, scurtă expunere, aș vrea să scriu câteva rânduri despre cel care după Nae Pescaru a înscris cele mai multe goluri pentru Steagu’, și care nu a avut ocazia să fie prea des mediatizat, și anume Marian Paraschivescu.
Sincer, cu câteva zile în urmă contabilizam golurile înscrise de acesta, iar spre sfârșit lupta pentru supremația șefiei din ierarhia golgeterilor din toate timpurile a Steagului devenise una emoționantă. Și, vă vine sau nu să credeți, dar Paraschivescu are cu doar 1 (un) gol marcat mai puțin decât Pescaru. Am luat în calcul meciurile de campionat disputate atât în divizia A cât și în divizia B.
Despre biografia lui Marian a scris Adi Aliman într-un articol precedent cu titlul ”Proiectul F.C.M. Brașov II”.
Conform statisticii, Paraschivescu a evoluat la Steagul Roșu (FCM Brașov) în 8 ediții de campionat, în perioada 1975-1983, înscriind nu mai puțin de 89 de goluri, dintre care 15 în divizia A, fiind în numeroase rânduri cel care marca golul victoriei sau golul egalizator, aducător al unui punct de aur cucerit în deplasare. Nu am luat în considerare sezonul 1972-1973, în care a evoluat de trei ori…în total vreo 85 de minute.
În medie a marcat 11 goluri pe sezon, culminând cu 22 de reușite în ediția de campionat 1976-1977.
Deși mai puțin talentat în raport cu mai tinerii săi coechipieri Bucur, Șulea sau Popescu, Marian s-a impus ca un veritabil vârf de atac, capabil să tragă după el o apărare întreagă, dovedind o detentă remarcabilă, un bun control al balonului și un excelent simț al porții. Aceste virtuți aveau să fie completate de o dăruire exemplară în teren.
Nu întâmplător a reușit inegalabila performanță de a marca câte 4 goluri în trei meciuri disputate în divizia B în dauna echipelor Voința București, FCM Giurgiu (sezonul 1975-1976) și Oltul Sf. Gheorghe (1977-1978).
Chiar dacă aceste lucruri se întâmplau în eșalonul second, nu diminuează cu nimic meritele lui Paraschivescu.
Poate puțini își amintesc, dar cred că acestea au și fost motivele pentru care selecționerul Ștefan Kovacs l-a convocat la națională undeva în toamna lui 1976 – primăvara lui 1977. Atenție, era jucător de divizia B! De fapt, nu a fost singurul, pentru că și Florea Voicilă de la Unirea Alexandria a făcut parte din lotul național.
Nu știu să fi jucat împotriva vreunei selecționate străine, dar l-am văzut evoluând pentru reprezentativa țării noastre într-un meci amical disputat pe stadionul Tractorul împotriva echipei cu același nume. Scorul a fost 0-0, iar poarta tractoriștilor a fost păzită cu brio de regretatul Iosif Kovacs, care avea să devină peste mulți ani președinte la FC Brașov. Știu că i-am văzut atunci în teren și pe Dudu Georgescu, Crișan sau Romilă de la Politehnica Iași.
Fără îndoială, că pe lângă Marian Paraschivescu sunt mulți jucători ”speciali” care au ieșit în evidență, și am ferma convingere, că n-am făcut altceva decât să ofer un strop de inspirație acelora care vor să dedice câte un mic articol și altor stegari care merită acest lucru, reușind astfel să-i scoatem din mediocritatea la care au fost condamnați poate chiar de către noi.
Susţinere blog
Dacă ţi-a plăcut ce ai citit, poţi susţine blogul printr-o donaţie minimă de 1 Euro.
€1,00
La Stegaru' 
Un articol foarte surprinzător. Cred că nimeni nu se aștepta ca Paraschivescu să fie al 2-lea în topul marcatorilor all-time.
E păcat că la noi meciurile din diviziile inferioare sunt cam băgate în umbră, de parcă toate cluburile s-au înființat și au fost băgate direct în prima ligă. La urma urmei, și acele meciuri sunt foarte importante, pentru că jucătorii aceia au contribuit la revenirea echipei acolo sus. Dar, încet încet, prin cercetarea arhivelor vom reconstitui cât mai fidel trecutul.
Te felicit pentru debut, Sasule!
Ca sa fiu sincer, nu intamplator m-am pus pe a aduna golurile lui Paraschivescu, pentru ca stiam ca in timpul in care a evoluat, nimeni n-a inscris atatea goluri pentru Steagu. Chiar mi-am dorit la un moment dat sa-l depaseasca pe Nae Pescaru..iti dai seama ce stire de senzatie ar fi fost.
Dar nici asa nu-mi pare rau…..Pescaru merita din plin sa fie primul….parca nici nu se putea altfel.
Mi-a placut articolul si te felicit sasule!…si-mi face placere sa imi regasesc vechii prieteni de meciuri aici…referitor la Paraschivescu era preferatul nostru ptr ca marca mereu goluri decisive cum bine ai remarcat!sa auzim numai de bine si forza STEAGU!
multumesc
Felicitări Sasule ! Fiind din aceeaşi generaţie cu tine, la fel am perceput şi eu perioada 1975-1980., una a descoperirilor, a inocenţei şi a viselor nealterate de lumea complicată a oamenilor mari. Aducerea în discuţie a lui Marian Paraschivescu, reprezintă mai mult decât o reparaţie morală. Este gestul necesar de a-l aşeza pe Marian acolo unde îi este locul de fapt, în galeria marilor stegari. Din informaţiile mele, Paraschivescu marcase pentru Steagul Roşu, până la sfârşitul anului 1979, 76 de goluri, toate în divizia B. Am preferat însă să verific această cifră înainte de a o publica. Iată că acum vine confirmarea. Din aceeaşi sursă mai aflăm că Marian a făcut parte de patru ori din lotul diviziei B, o dată din cel naţional de tineret, iar cu naţionala mare a efectuat un stagiu de pregătire de trei săptămâni, nejucând, din păcate, nici un meci de palmares. Se mai vorbea , în epocă, de ofertele pe care le-ar fi avut de la Universitatea Craiova sau Steaua, oferte pe care le-a refuzat pentru a rămâne la Steagu. Prin ’79, Paraschivescu se caracteriza astfel: ” Nici eu nu sunt prea tehnic, mă ştiu unde-s deficitar, trăiesc mai ales prin muncă, prin bătaie pentru fiecare minge, prin felul în care ştiu să înving suferinţa.” Iată, dăruire şi modestie. De aceea noi, care l-am văzut jucând, îl avem la inimă pe Marian Paraschivescu.
blaci67: merci pentru observația făcută
Adi: Dacă informațiile tale se dovedesc a fi corecte…am dat-o în bară…îl depășește pe Pescaru. 🙂
Dacă până la sfârșitul anului 1979 avea 76 de goluri…în returul acelei ediții (care a adus și promovarea) a mai înscris 4 goluri…deci avem 80 de goluri.
Iar în cele 3 ediții de divizia A a marcat de 15 ori…rezultă 95 față de cele 90 ale lui Pescaru.
Eu am cules informațiile, meci cu meci, din ziarele ”Sportul” și ”Drum Nou”. 13 goluri în ediția 1975-1976, 22 în 1976-1977, 13 în 1977-1978..apoi 14 în ediția 1978-1979 și 12 în 1979-1980.
În divizia A: 1980-1981 4 goluri, 1981-1982 8 goluri și 1982-1983 3 goluri.
Am o curiozitate, ce număr a purtat Marian Paraschivescu? 9 cumva?
da, a purtat întotdeauna nr. 9…ca de altfel orice vârf de atac din acele vremuri. În DVD-ul pe care l-ai creat împreună cu M. Olăianoș, apare de mai multe ori. El este cel care a deschis scorul cu Dinamo în acel 3-1, când Bența a înscris direct din corner.
Și mai poate fi vazut la acel video realizat la un antrenament din 1977…cu Titi Teașcă antrenor (omul de statură mică, purtand caciula).
Frumos articol. Marian a fost un jucator exponential al acelor vremuri. Uitandu-ma prin casetele tehnice a acelor vremuri observ ca era rareori schimbat in timpul jocului. Era un jucator constant care-si facea treaba. Poate nesansa lui a fost ca a jucat la Steagu in perioada in care aceasta echipa evolua in liga secunda. Prima oara cand l-am vazut jucand a fost pe 15 octombrie 1978 in etapa a 9-a a editiei 1978-79 in partida de div.”B” Steagul Rosu -Tractorul 1-0 (gol Gherghe). Defapt primul meu meci vazut „live” cand tatal meu a primit acceptul de a-si duce copilasul in multimea de pe stadion (:)), erau 18.000 de spectatori pe Tineretului.
O remarca la articol : in editia de campionat 77-78 contra echipei Oltul Sfantu-Gheorghe (4-0) din etapa 16 disputata pe 11 decembrie 1977, Marian a marcat un singur gol (celelalte 3 fiind marcate de Sulea, Pescaru si Pasca).
In schimb in editia 78-79, etapa 17 disputata pe 10 decembrie 1978 in partida contra aceleeasi echipe Oltul Sfantu-Gheorghe (5-1), Marian a inscris 4 goluri.
Poate si din cauza modestiei de care a dat dovada de-a lungul carierei, Marian nu a fost indestul mediatizat dupa retragerea din activitate. Daca nu ma insel ultima oara ca jucator a evoluat ca antrenor-jucator la IPT Intorsura-Buzaului.
MARIAN iti multumim pt. tot ce ai facut pentru Steagu’.
Daca veni vorba de golgeteri, l-as aminti pe Hadnagy, care cred ca detine un record greu de egalat.
In Divizia B, editia 2007-2008 etapele 5-7, a marcat 8 goluri in doua saptamani. (2 goluri cu FC Sacele, cate 3 goluri cu Dunarea Galati si FCM Bacau)
Imi aduc aminte un meci de la Constanta, intr-o sambata dupa-amiaza, cand directorul meu de atunci a pus pe cineva sa imi faca orele ca sa pot eu vedea meciul la TV. Sper sa nu ma insel, Steagu a batut 2-1, golul victoriei Paraschivescu.
Cred ca era vorba de meciul FC Constanta – FCM Steagul Rosu 0-2 cu gol si pasa de gol Paraschivescu. Era pe 16 martie 1980 in etapa a XIX-a din divizia B. Pe atunci rar se televizau meciuri din a doua liga. Partida difuzata pe TVR2, eu am urmarit meciul in uscatoria blocului impreuna cu vecinii, ce vremuri …..frumoase.
În privinţa statisticii, merg pe mâna ta Sasule. Informaţia cu cele 76 de goluri marcate de Paraschivescu până la sfârşitul anului 79, pe care am găsit-o într-o revistă din 1980, nu este dezvoltată şi argumentată. Aşa că tot mai sigură e numărătoarea ta , gol cu gol, după ziarul Drum Nou.
Nu-i numai dupa „Drum nou” ci si dupa „Sportul”. La un moment dat cele doua publicatii s-au contrazis…la un meci cu Autobuzul, parca, cotidianul sportiv scrie de un autogol al lui Ionescu…iar „Drum nou” ii atribuie golul lui…Paraschivescu. Intr-un alt meci..si aici voi da dreptate ziarului local, fiindca imi amintesc foarte bine….Naghi este acreditat drept autorul golului, iar „Sportul ” scrie ca Paraschivescu a inscris singurul gol impotriva Nitramoniei in septembrie 1976. Poate sursa din care te-ai inspirat a luat in considerare si eventualele goluri marcate de Marian pe vremea cand evolua la Metrom sau CSU (1973-1975)…practic e vorba de 6 goluri in plus.
Pingback: A murit Marian Paraschivescu, fost fotbalist la FCM Brașov și Metrom » Stiri Suceava Online
Pingback: Doliu în România, s-a stins din viaţă un jucător legendar - TotulOnline.Info