Cu un palmares european însumând 4 sezoane de Europa League şi 4 de Cupa Balcanică, echipa noastră are ceea ce se numeşte o prezenţă modestă pe scena fotbalului european. Nu degeaba după tragerea la sorţi din 2001 italienii de la Inter Milano spuneau că n-au auzit de FC Braşov. Şi, totuşi…
| Iuliu Năftănăilă – primul „stegar” marcator într-un meci internaţional oficial
Vârfurile atinse de „stegari” în afara graniţelor sunt câştigarea Cupei Balcanice, în 1961, şi victoriile contra echipelor Espanyol Barcelona (1966) şi Beşiktaş Istanbul (1974). Ne-am putea lăuda că suntem a 2-a echipa românească ce a ajuns în primăvara europeană, dar nu e foarte cavaleresc să facem aşa ceva, pentru că Steagu’ a jucat doar un tur (2-2 şi 1-0 cu NK Zagreb) pentru a se califica în acea fază a Cupei Oraşelor Târguri, arhaica denumire a Ligii Europa de azi. În ’65 se juca alt fotbal. Tot la capitolul victorii de prestigiu intră şi succesele „balcanice” contra Olympiakos Pireu (6-2) şi FK Sarajevo (3-1), din ediţia 1962.
| Alexandru Meszaroş – primul marcator al Braşovului într-un meci de Europa League
În anii ’60 ne-am simţit tare bine. După ce-am mătrăşit campioana Uniunii Sovietice într-un amical din ’58, am dominat Balcanii la începutul deceniului 6 al secolului trecut, simpla lipsă a norocului făcând ca Braşovul să nu câştige de două ori la rând Cupa Balcanică. Pentru cei care ar strâmbă din nas la auzul numelui acestei competiţii care n-are nimic din strălucirea şi glamour-ul unui Champions League sau Europa League, trebuie menţionat faptul că la primele ediţii balcanice participau echipe vice-campioane. Organizarea competiţiilor europene inter-cluburi era încă în stadiul de pionierat, transportul dintr-un capăt al Europei în celălalt nu era chiar floare la ureche, aşa că pentru echipele din această zonă a Bătrânului Continent Cupa Balcanică reprezenta un excelent substitut pentru Cupa Oraşelor Târguri. Ca o curiozitate, din cauza decalajului dintre data stabilirii participantelor la competiţie şi data desfăşurării turneului, Steagu’ făcea knock-out Fener-ul când aceştia erau campionii en-titre în Ţara Semilunei, iar Olympiakos-ul din Pireu era dezmembrat sub Tâmpa după ce cu o lună şi jumătate mai devreme n-a câştigat pentru a 5-a oară la rând Cupa Greciei din cauza amânării finalei.
| Alexandru Meszaroş – primul autor al unei duble într-un meci de Cupă Balcanică
Au fost ani frumoşi şi sunt prea puţin cunoscuţi, din păcate. Mulţi din cei care au luat parte la poveste nu o mai pot spune pentru că s-au dus să joace fotbal pe-un nor, iar cei care ar putea să spună povestea nu sunt băgaţi în seamă. Unii pot pune derizoriul poveştii pe seama lipsei de calitate a fotbalului din acest colţ de Europă, unde doar România mişca ceva. Dar despre ce calitate vorbim atunci când turcii „neştiutori” de fotbal de la Fenerbache şi Galatasaray se distrau cu Petrolul (4-1) şi Dinamo (3-0), ori când aceeaşi Dinamo, secondată de surata sovietică Steaua, erau descentrate de bulgarii de la CSKA Sofia (8-1) şi Botev Plovdiv (5-1)? Nu-i bai, că în Europa League, în 1963, şi noi am simţit cum e să ţi-o tragă vecinii de la parter, chiar dacă Alexandru Meszaroş marca cel mai rapid gol internaţional al Steagului. Supremaţia braşoveană în fotbalul balcanic părea că va persista, dar Lokomotiv Plovdiv ne-a dat 3 la noi acasă, ca să ne vină mintea la loc.
| Mihai Ivăncescu – primul autor al unei duble într-un meci de Europa League
Şi când Cupa Balcanică a început să piardă din prestigiu în faţa Cupei Oraşelor Târguri, Braşovul a ţinut pasul cu moda, luând parte pentru a doua oară la această competiţie în sezonul 1965/66, când după un singur tur „stegarii” ajung în primăvara europeană unde îşi dispută locul în sferturile competiţiei cu Espanyol-ul lui Alfredo di Stefano. 1-3 în Spania, un 4-2 de senzaţie la Braşov, 0-1 în barajul jucat tot pe „Tractorul” şi confruntarea cu FC Barcelona (adversaul din sferturi) nu are loc. Competiţia devine tot mai importantă aşa că din sezonul 1971/72 îşi schimbă denumirea în Cupa UEFA, datorită trecerii sub patronajul forului fotbalistic european. Steagu’ îşi înmoaie peniţa stiloului în cerneală şi scrie apăsat încă vreo două pagini de istorie. Dă Beşiktaş-ului 3 goluri în 4 minute cu care întoarce decizia calificării, apoi suferă propria sa umilinţă europeană, în faţa HSV-ului vest-german, lăsând totuşi posterităţii cronica meciului retur, în care 0-8-ul din Germania e supus emoţiilor celei mai mari răsturnări de scor din istoria fotbalului care nu a avut loc niciodată. Au trecut aproape 3 decenii pâna ca Steagul să mai facă schimb de fanioane în mod oficial la nivel internaţional. Ne amintim, desigur, cu mare plăcere, de dubla victorie în faţa armenilor de la Mika Aştarak şi de vizita Inter-ului lui Ronaldo. Dacă în ’66 nu ne-am mulţumit doar să-i avem ca oaspeţi pe di Stefano şi ai lui, în 2001 s-a văzut ce înseamnă 27 de ani de absenţă de pe scena europeană.
| Vasile Szeredai – primul marcator în deplasare într-un meci de Europa League
Iniţial voiam să vă prezint direct topul cu golgeterii internaţionali, dar pornit să fac o scurtă introducere m-am trezit spunându-vă o mică poveste. În speranţa că nu v-aţi plictisit şi încă mai sunteţi aici, iată în continuare şi topul, care conţine reuşitele din ambele competiţii europene, cu menţiunea că încă nu cunosc marcatorii din două meciuri de la ediţiile 1971 şi 1972 ale Cupei Balcanice (1-1 cu Panionios Atena şi 2-3 cu Trakia Plovdiv).
1. Alexandru MESZAROŞ – 10 goluri | 9 în Cupa Balcanică şi 1 în Europa League
1 gol la AEK Atena; 1 gol cu Levski Sofia; 2 goluri cu Fenerbache; 3 goluri la Levski Sofia; 1 gol cu Olympiakos Pireu; 1 gol cu FK Sarajevo; 1 gol cu Lokomotiv Plovdiv
2. Iuliu NĂFTĂNĂILĂ – 4 goluri | 3 în Cupa Balcanică şi 1 în Europa League
1 gol la AEK Atena; 1 gol cu Olympiakos Pireu; 1 gol cu FK Sarajevo; 1 gol la NK Zagreb
3. Ioan-Eugen NAGY – 4 goluri | 4 în Cupa Balcanică
1 gol la AEK Atena; 1 gol cu Levski Sofia; 1 gol cu Fenerbache; 1 gol cu Olympiakos Pireu
4. Vasile SZEREDAI – 3 goluri | 1 gol în Cupa Balcanică şi 1 gol în Europa League
2 goluri cu Olympiakos Pireu; 1 gol la Lokomotiv Plovdiv
5. Gheorghe ŞERBĂNOIU – 3 goluri | 3 în Europa League
2 goluri cu Beşiktaş; 1 gol cu Hamburger SV
6. Marcel ŞANDOR – 3 goluri | 3 în Europa League
3 goluri cu Mika Aştarak
7. Mugurel BUGA – 2 goluri | 2 în Europa League
2 goluri cu Mika Aştarak
8. Mihai IVĂNCESCU – 2 goluri | 2 în Europa League
2 goluri cu Espanyol Barcelona
9. Emanoil HAŞOTI – 2 goluri | 1 în Cupa Balcanică şi 1 în Europa League
1 gol cu Partizani Tirana; 1 gol cu NK Zagreb
10. Marcel GORAN – 2 goluri | 2 goluri în Europa League
1 gol la NK Zagreb; 1 gol cu Espanyol Barcelona
11. Nicolae PESCARU – 2 goluri | 1 gol în Cupa Balcanică şi 1 gol în Europa League
1 gol cu Espanyol Barcelona; 1 gol cu Goztepe Izmir
12. Zoltan DAVID – 2 goluri | 2 goluri în Cupa Balcanică
1 gol la Fenerbahce Istanbul; 1 gol la Levski Sofia
Au mai marcat pentru Steagu’ următorii fotbalişti: Ioan Szigety (gol la Levski Sofia); Nicolae Selymeş (gol cu Olympiakos Pireu); Nicolae Florescu, Csaba Gyorffy şi Alexandru Gergely (gol cu Altay Izmir); Cornel Pavlovici (gol la Trakia Plovdiv); Petru Cadar (gol cu Beşiktaş Istanbul); Daniel Isăilă şi Ionuţ Badea (gol cu Mika Aştarak)
Cu scuzele de rigoare, dar Anghelini a jucat fundas dreapta la Brasov, Steaua si echipa nationala.
In schimb a fost omis Miclos, un mare talent, care s-a stins prea repede.
Cu respect,
Morari Viorel
Probabil că a jucat și fundaș dreapta, am văzut câteva casete tehnice în care apărea pe acel post. Apoi, observând că pe dreapta în acei ani a evoluat Hârlab, după plecarea lui Ivăncescu la Tractorul, am presupus că e firesc ca Anghelini să fi jucat pe stânga. Dacă am greșit, îmi cer scuze.
P.S. știți cumva Iuliu Andrași pe ce post a evoluat?