Primăvara lui 1995 găsea FC Braşov mai aproape de barajul pentru evitarea retrogradării decât de partea superioară a clasamentului, zonă unde toată lumea se aştepta să-i vadă pe „stegari” la începutul campionatului.

Degeaba clubul avea jucători precum Leonard Strizu, Sabin Ilie, Cristi Vasc, Roland Nagy, Sorin Drăgan, Jack Beraru, Marin Balint sau Ionel Ganea, când preşedintele era Romeo Paşcu. Practic, cancerul ăsta a compromis ideea de performanţă la FC Braşov în anii 1990, implicând echipa în Cooperativă – numele sistemului de alianţe şi înţelegeri prin care anumite cluburi îşi împărţeau punctele şi stabileau deznodământul campionatului.

Aşa a ajuns FC Braşov ca-n penultima etapă a sezonului 1994-1995 să joace acasă contra Electroputere Craiova meciul decisiv pentru evitarea barajului.

„Stegarii” aveau 36 de puncte înaintea meciului, cu două mai puţine decât Electro, şi cum nu-şi puneau prea mari speranţe într-un rezultat pozitiv la Progresul în etapa a 34-a, asta era cam ultima şansă să facă schimb de locuri în clasament cu oltenii şi să-şi asigure menţinerea în prima ligă.

FC Braşov a jucat acel meci într-o aparent ciudată combinaţie de culori, tricouri albastre şi şorturi negre, dar pe care o mai folosiseră în sezonul 1963-1964, tot ca echipament alternativ.

Cristi Vasc, în primul său sezon la FC Braşov, a reuşit să înscrie cel mai frumos al acelei ediţii, fiind a 5-a reuşită pentru club. Ca o curiozitate, „stegarii” n-au pierdut în acel campionat nici un meci în care Vasc a marcat: 1-1 cu Ceahlăul, 1-1 cu Steaua, 3-2 cu Petrolul (dublă), 4-1 cu Electroputere (dublă).

Pentru Sabin Ilie (19 ani), sosit sub Tâmpa chiar de la Electroputere, golul contra fostei sale echipe a fost al 5-lea şi ultimul său gol în tricoul Steagului. Avea să fie transferat la Steaua pentru sezonul următor, marcând doar de două ori în 21 de meciuri, dar obţinând în ediţia 1996-1997 titlul de golgeter cu 31 de goluri în tot atâtea partide.

Electroputere avea să piardă barajul contra divizionarei B Poli Iaşi chiar la Braşov, 4-3 la penalty-uri după 2-2 în 120 de minute, revenind în prima liga trei sezoane mai târziu (1998-1999), ca învingătoare în Serie a II-a sub numele de Extensiv Craiova.

Agonia „stegarilor” în Divizia A n-a mai durat nici ea mult. După o înşelător de liniştitoare clasare pe locul 10 în sezonul 1995-1996, FC Braşov avea să retrogradeze la finalul ediţiei 1996-1997 de pe ultimul loc.