Prietenii 0-6 Steagu’ | Cu prietenie, „stegarii”

Superputerea prieteniei a funcţionat sâmbăta trecută doar a repriză, aura ei fiind scrijelită numai de superperfecta lovitură liberă executată de Vîrlan.

Trecuse totuşi ceva timp de când aşteptam golul în poarta penultimei clasate, vreo 18 minute, şi în ultima clipă am reuşit să văd deasupra unui steag ce se ridica în anticipaţia bucuriei cum mingea trimisă de Vîrlă de pe la 20 de metri scutura plasa. Plonjonul superdisperat al primarului din poarta Prietenilor (nu sunt sigur că a fost chiar primarul, dar unii păreau siguri că era el, aşa că îi voi spune de acum primarul), aşadar plonjonul acestuia a onorat momentul.

În dreapta tribunei populată de vreo 100 şi un pic de „stegari”, o femeie cu baticul strâns a siesta de după prânz poza de zor fumăraia şi gălăgia făcută de „copiii ăştia”. Nuş de ce am pus ghilimele, pentru că n-am auzit-o ce vorbea la telefon, doar mă arunc în presupuneri ca Steagu’ peste poarta prietenilor în repriza a doua.

„Ca-n America de Sud aici la noi în Rupea”. Din nou, îi atribui doamnei citate fără nici o acoperire.

foto stânga de mine, foto cu galeria de Cătălin Ignat

După fix cinci minute de la încheierea pauzei, Damian a făcut un salt ca la antrenament pe linia de şase metri şi l-a bătut pentru a doua oară pe primar, încheind în cele din urmă meciul cu un nou hattrick încrustat pe centură, al doilea gol al său fiind o frumseţe – preluare pe piept şi şut din prima la rădăcina barei de la optişpe metri.

Era deja 3-0 pentru „stegari” după o oră din meci, iar superputerea prieteniei era tot mai secătuită de kriptonita centrărilor şi şuturilor „stegare” spre careul şi poarta lor. Nah, pe bune, gen băieţii în roşu ieşeau la schimbare şi abia mai găseau puterea să ridice mâna ca să salute aplauzele tribunei „stegare”. Dacă nu eşti Superman, n-ai cum să înţelegi ce simţeau băieţii ăştia.

În minutul 70 Vîrlan a marcat cel mai frumos gol al meciului, reluând peste primar pasa lui Damian deasupra întregii apărări, iar peste doar două minute Cocan a reluat nestânjenit de la optişpe metri în colţul de jos al porţii.

În stânga, Cocan-tatăl, bătând cuba cu Şanta, înainte ca acesta să arboreze pe gard steagul familiei Cocan. În dreapta, Cocan-fiul, descătuşat în urma primului gol marcat după patru etape.

foto stânga de mine, foto dreapta de Cătălin Ignat

Bodean şi-ar fi putut marca revenirea după accidentare cu un gol, însă tuşierul a zis că offside, iar noi trebuie să-l credem pentru că am filmat faza ca naiba şi nu ne putem da seama dacă decizia a fost corectă sau dacă de n-ar fi arbitri hoţi.

Damian a stabilit scorul final şi hattrick-ul când mai erau vreo zece minute din meci cu o nouă lovitură de cap, iar la final s-a lăsat cu veselie în umbra cetăţii luminată de apus.

foto de Cătălin Ignat

Steagul Renaşte prin noi!

P.S. scuze pentru ultimele două cronici de meci publicate aşa de târziu.

Hai să vorbim

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s