Mai întâi am crezut că stegarii au jucat pentru prima dată împotriva unei echipe de fotbal din altă țară în august 1956, când au învins Casa Ofițerilor din Odessa pe malul Mării Negre. Am mutat apoi această premieră trei ani mai devreme, cu prilejul vizitei selecționatei studențești a orașului Cairo.
Mai întoarcem odată paginile calendarului, de data asta până în vara anului 1941, când echipa noastră favorită, atunci sub numele UAB (Uzinele Astra Brașov), a jucat primul meci internațional din istoria sa. Adversarul? Selecționata Armatei Germane din Hamburg, Köln și Bremen!


- stânga: 8 decembrie 1940 – militari germani defilând pe, astăzi, Bulevardul Eroilor din Brașov. În fundal se vede Corpul T al Universității Transilvania, în care la vremea respectivă funcționa Colegiul Național Dr. Ioan Meșotă. / FOTO: István Török
- dreapta: 1940 – militari germani și ofițeri români în Piața Sfatului. / FOTO: grupul de Facebook Régi fotók Erdélyből
Abia se împlinise o săptămână de la trecerea Prutului, pentru eliberarea Basarabiei și Bucovinei de Nord, ocupate în anul anterior de Uniunea Sovietică. La Brașov, 1000 de spectatori au sfidat norii, care tot anunțau ploaia, pentru a vedea meciul internațional de fotbal dintre Uzinele Astra – campioana Districtului Brașov, și Selecționata Armatei Germane, compusă din foști jucători ai echipelor din Hamburg, Köln și Bremen. Astfel de meciuri cu diverse echipe militare nemțești erau comune în România acelor ani, fiind considerate benefice pentru dezvoltarea sentimentului de camaraderie cu aliatul nostru în războiul din est. Ziarul local de limbă germană Kronstädter Zeitung (nr. 143 / 29 iunie 1941, pag. 9) anunța următorul XI german, pe care-l descria „o echipă bine antrenată și puternică fizic”: Hartung – Lt. Lindemann, Germeyer – Kirchhoff, Becker, Heitmann – Lt. Gänzfuss, Kratz, Bunger, Wankö, Hensse. De asemenea, un alt ziar local, Tribuna (26 iunie 1941, pag. 6), prevedea un meci „foarte interesant, deoarece în Selecționata Germană sunt jucători de clasă superioară”.
După cum vom vedea mai jos, echipa oaspete prezentată în presa românească a arătat puțin diferit. Iată-i pe cei 22 de jucători care au salutat publicul în duminica de 29 iunie 1941 conform ziarelor Universul Sport (nr. 144 / 1 iulie 1941, pag. 4) și Tribuna (2 iulie 1941, pag. 5).
Selecționata Armatei Germane: Hartung – Wiessler, Germeyer (Gehmanyer/Germayer) – Kratz (Kraps), Becker, Heitmann, – Lt. Gänzfuss (Genzfuss/Gäntzfuse), Kirchhoff, Schultz, Wankö (Warnke), Wulff.
- în paranteză, am trecut numele așa cum au apărut în ziarele românești. Corespondența făcându-se prin telefon, unele nume au fost înțelese și redate distorsionat, un lucru destul de frecvent în epocă.
UAB: Moraru – Costea II, Costea I – Nichita, Bunușiu, Rău – Betea, Bârlea, Spirea, Ionescu, Gipe.
- și în listarea echipei brașovene s-a inserat o eroare. Petea este, de fapt, Petru Betea, legitimat la echipa de fotbal a UAB-ului în toamna anului 1939, la fel ca portarul Morarul și atacantul Gipe.

- tribuna stadionului Municipal (azi Silviu Ploeșteanu) în iarna 1940-41. / FOTO: album Calin Rapea, orasulmemorabil.ro
- vechiul stadion brașovean, care, sperăm, curând va deveni o arenă modernă, a fost gazda meciului din vara anului 1941, după cum ne-a informat ziarul local Tribuna, 26 iunie 1941, pag. 6
Conform ziarului Universul Sport (nr. 144 / 1 iulie 1941, pag. 4), singura publicația care a oferit ceva mai multe detalii, „întâlnirea s’a desfășurat sub un cer înourat, spre sfârșit stârnindu-se și o ploaie măruntă”. Spectatorii care au sfidat vremea „n’au avut ce regreta, întrucât au asistat la o întâlnire spectaculoasă.”
Spectaculozitatea a fost dată și de raportul de forțe echilibrat, nemții depășind la finalul celor 90 de minute echipa brașoveană la o diferență de un singur gol: 5-4 (2-1 la pauză). Pentru oaspeți a marcat Wankö (dublă), apoi Kirchhoff, Schulz și Gänzfuß. Golurile UAB-ului au fost înscrise de Ionescu, Spirea și Bârlea – o dublă.
Din păcate nu avem ordinea cronologică a marcatorilor, așa că nu putem preciza autorul primului gol internațional din istoria clubului. Dar pentru o poveste veche de 83 de ani, credem că ne-a oferit destule detalii încântătoare.
O cronică și câteva informații despre jucătorii brașoveni
Mai jos puteți citi cronica publicată în ziarul Universul Sport.

- Cei doi Costea sunt frații Silviu și Vasile, foști jucători și muncitori la Uzinele Electrice Cluj, refugiați la Brașov în toamna anului 1940, după ce Clujul revenise Ungariei în urma Dictatului de la Viena.
- Gavrilă Nichita și Augustin Bunușiu se refugiaseră și ei de la Bistrița – oraș de asemenea aflat în teritoriul cedat Ungariei.
- Precup Rău era legitimat din 1940, la fel ca și Ștefan Bârlea, născut la Carei, județul Satu Mare. Bârlea îndeplinea și funcțiile de antrenor și delegat al echipei brașovene, fiind unul dintre cei mai experimentați jucători, cu 10 apariții și 2 goluri în prima ligă pentru Juventus București, și om de bază al divizionarei secunde Mica Brad.
- Emil Spirea se afla în negocieri cu Uzinele Astra, dar nu va reuși să obțină acordul de transfer al ACFR Brașov, rivalii UAB-ului din acea perioadă.
- Ionescu era și el probabil un jucător aflat pe lista de dorințe a echipei, care în cele din urmă nu a putut fi legitimat.
Atât Tribuna (2 iulie 1941, pag. 5), cât și Kronstädter Zeitung (nr. 149 / 6 iulie 1941, pag. 5) anunțau pentru duminca următoare meciul revanșă dintre Selecționata Wermachtului și UAB. Din păcate, nu am reușit să identificăm detalii despre partida programată pentru ziua de 6 iulie 1941, de la ora 16:00, pe stadionul Municipal (azi, Tineretului/Silviu Ploeșteanu). Fie nu a mai avut loc conform hotărârii inițiale, fie presa n-a găsit loc în paginile sale pentru o informare oricât de scurtă.
Descoperă mai multe la La Stegaru'
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.