Cu ce să încep? Aş putea pune placa „românului fatalist”, adică acela care vede mai mult parte negativă. Dar pentru că un cântec foarte drag mie, şi pe care adesea îl leg de echipa noastră, se numeşte „Tari ca Munţii”, o să vă spun partea rea în aşa fel încât să vă simţiţi bine. Deşi…
Am fost în cursul zilei de sâmbătă la Carrefour să fac oareşce cumpărături pentru sărbători. O aglomeraţie de te făcea să te întrebi „ce este, de fapt, criza?” şi un şoc încă de cum am intrat printre raioane. Văd nişte zorzoane roş-albastre într-un raft şi-mi zic în gând: „p!?a mea, şi bomboane cu Barcelona acuma?”.…
„Trenul accelerat, numărul 824, din direcţia Braşov, va sosi în staţie la linia 1…”, anunţă sosirea noastră „vocea” gării din Sibiu. Mijloc de iunie, 1987. Inconfundabilul scârţâit al roţilor de tren ne face pulsul să crească. Adrenalina goneşte prin vene. „Stop! Toată lumea jos”, se aude vocea lui Lătrău dând ordinul. Când s-au deschis uşile…
Nu se aude nimic şi văd prea puţine. Mii de umbre trec pe lângă mine, unele mă îmbrăţişează, altele chiar mă sărută pe obraz. Deschid ochii şi sunt undeva în iarbă, o pajişte imensă de-un verde crud. Văd paşii umbrelor şi aud un ţiuit neîncetat în cap. „Hai sus!”… disting prin valul vâjeitor care goneşte…
La Stegaru' 