Istoria „stegară”, aia fotbalistică mai precis, din anii de început ai clubului e cam ca Evul Mediu românesc: mituri şi legende la greu. Presa vremii ne spune despre „cei 10 din echipa de atunci”, chiar dacă fotbalul se juca în 11 de pe la 1800, ştim de Chicomban, dar nu suntem lămuriţi exact despre care dintre fraţi ar fi vorba, mai ştim de promovarea ratată în ’43, înainte ca americanii să lanseze Operaţiunea „Tidal Wave”.

Printre toate aceste momente cu iz de legendă, avem certitudinea, deşi nesusţinută, încă, de vreun document, că fotbalul se juca la Uzinele Astra Braşov („Astra”, dragi jurnalişti ai erei copy-paste, nu „Armament” şi nici „Autocamioane”, „Astra”!) începând cu anul 1936.

Uzinele Astra Braşov = Astra Sportivă Braşov ?

SC FC Braşov SA de azi e continuatoare pe linie istorică a „Astrei”, dar despre ce „Astră” o fi vorba? Cum spuneam, noi suntem foarte siguri că 1936 e anul înfiinţării clubului. De ce? Că aşa a scris ziaristul local Dan Vintilă într-o defunctă publicaţie săptămânală, Ultrasport, ca fragment din cartea sa de istorie dedicată istoriei clubului. Nu, încă nu a fost publicată acea carte. Într-o altă carte, „Sportul braşovean pe spirala timpului” (de Alecsandru Dincă şi Dumitru Furnică), pe care o găsiţi la Bibilioteca „George Bariţiu”, citim că „Anul 1939 a adus în peisajul sportului braşovean o nouă asociaţie pe lângă Uzinele „Astra”, care încă din primii ani de existenţă şi-a cucerit statutul de club sportiv de performanţă”. În carte sunt menţionate, foarte meticulos, toate disciplinele sportive ale Asociaţiei, precum şi anii între care acestea au activat. Pe lângă automobilism, atletism, box, ciclism şi motociclism, aflăm că şi fotbalul tot din 1939 fiinţează.

Într-un articol apărut în 2010 în revista „Historia”, intitulat „Aşa a început fotbalul românesc (I)„, citim următoarele: „Venus Bucureşti şi Astra Sportivă Braşov sunt două echipe care, din câte ştim, nu s-au întâlnit niciodată pe teren. Prima, legată de atotputernicul Gabriel Marinescu, era una dintre cele mai populare echipe, o răsfăţată a presei interbelice aşadar. În schimb, modesta Astra Sportivă Braşov a lăsat o arhivă bine închegată. Reunind informaţiile, obţinem o imagine destulă de fidelă a unor lucruri pe care jocul de fotbal în sine le ascunde privirii, dar care sunt esenţiale pentru ca un club să aibă succes”.

Hopaaa, ce avem noi aici? E vorba despre una şi aceeaşi „Astra”, sau e posibil ca în perioada interbelică să fi existat în Braşov două… „Astre”? Una a uzinei de vagoane şi locomotive din Arad relocată sub Tâmpa şi una a „despărţământului local Braşov”, filiala Asociaţiei Transilvane pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român (pe scurt „ASTRA”)? În partea a doua a articolului „Aşa a început fotbalul românesc”, aflăm că secţia de fotbal a Astrei, care era şi cea mai activă, primea de la fundaţia-mamă şi cei mai mulţi bani.

„În ianuarie 1934, secţia de fotbal de la Astra Sportivă Braşov primise de la Astra Transilvană o subvenţie de 150.000 de lei, în timp ce celelalte secţii primiseră 22.500 lei (cea de ski), 20.000 lei (atletism), 9000 de lei (tenis), 2000 de lei reveniseră pentru administrarea clubului”.

Aşadar, în cazul de faţă, clubul este datat ca fiind chiar mai vechi decât se credea iniţial, asta dacă, într-adevăr, e vorba despre acelaşi club sportiv „Astra”. În cartea despre istoria fotbalului braşovean, secţiile de ski şi tenis apar ca parte din structura clubului începând cu anii 1941 respectiv 1940, motiv care poate sugera c-ar fi vorba, totuşi, de două cluburi distincte. Dar să nu ne hazardăm cu o concluzie. Nu e timpul.

Iar asta nu e tot, arhiva Astrei chiar este una bine închegată, întrucât avem un nume de adversar şi nişte date. Pe 2 şi 9 septembrie 1934, fotbaliştii braşoveni au jucat în campionatul regional contra echipei CS Târgu Secuiesc. Cum au folosit cei de la Astra Sportivă Braşov banii? Păi cam aşa:

– 66 de lei pentru 1.170 kg. de brânză pentru masa jucătorilor; de 68 de lei au luat mezeluri; 83 de lei au fost cheltuiţi pentru hrana necesară drumului până la Târgu Secuiesc, iar de 200 de lei s-a băgat benzină, semn că deplasare s-a făcut cu maşini personale sau un autocar. Pe 10 lămâi au dat 43 de lei, iar masa de seară i-a costat 485 de lei. Baremul pentru arbitri a fost 975 de lei, iar alţi 188 de lei s-au dat pe ţigări şi sifoane. Pentru ca băieţii din Târgu Secuiesc să poate veni la Braşov pentru meciul revanşă, Astra le-a oferit acestora 2000 de lei. Pentru că nu erau bani oferiţi cu gânduri murdare, au fost trecuţi în arhivă, nu în valiză. Ah, şi au dat 20 de lei spălătoresei ca să le facă brici echipamentul murdar.

În luna marite a aceluiaşi an 1934, un delegat al clubului pe nume Iosif Belinderu mergea la Bucureşti cu 1000 de lei pentru a achita taxa de înscriere a clubului în F.R.F.A (Federaţia Română de Fotbal-Asociaţie, FRF-ul de azi). Un număr de 12 fotbalişti au fost legitimaţi, pentru carnetele lor de legitimare Belinderu achitând 120 de lei, pentru 25 de foi de legitimare plătind alţi 250 de lei. Aşadar, în martie 1934 Astra Sportivă Braşov adera la FRFA şi legitima 12 fotbalişti. Noi ştim că „presa vremii”, anunţă abia în 1937 numele a 10 fotbalişti: Năftănăilă (fără vreo legtură cu „Lulu” din anii 60), Aurel Stroe, Pitu, Chicomban, Danciu, Pedrea, Chirică, Dumitrescu, A. Iftimie şi Dănăilă. În ce ziar sunt anunţaţi aceşti jucători şi pentru ce meci se pregăteau ei? Nu se ştie. Când sistemul competiţional sub forma turneului final a fost abandonat în favoarea celui divizionar, echipa Astra Braşov se înscrie la a doua ediţie a Diviziei C (1937-38), preluând locul de la Braşovia, care nu mai avea bani.

ASTRA Culturală

Înfiinţată în 1861 la Sibiu, Asociaţiunea Transilvană pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român (ASTRA) este organizată un an mai târziu, în urma unei adunări generale organizată la Braşov, şi la propunerea lui George Bariţiu, pe diferite secţiuni, fiecare secţiune având domeniul său de cercetare. Astfel, la Blaj va funcţiona secţiunea filologică, la Sibiu cea de ştiinţe fizico-naturale, iar la Braşov, sub conducerea lui Gavril Munteanu, secţiunea istorică. În 1877, conducerea secţiunii istorice este preluată de către George Bariţu, fondatorul primului ziar românesc din Ardeal, Gazeta de Transilvania (1838).

Secţiuna sportivă apare în cadrul ASTRA în anul 1927. De fapt, e vorba de secţiunea medicală, în care una din subsecţiuni era cea de educaţie fizică. Aici, din iniţiativa doctorilor Iuliu Moldovan şi Iuliu Haţieganu, medici clujeni, cel din urmă fondatorul „U” Cluj, este creată în 1928 Asociaţia Sportivă „Şoimii Carpaţilor”.

ASTRA Muncitorească

Şi aici începutul… începe în anii 1800. În 1891 mai exact, pe când în Arad lua fiinţă Fabrica de Vagoane şi Motoare „Johan Weitzer”. În 1921, fabrica fuzionează cu producătorul de automobie „Marta” din Arad, iar noul nume al companiei va fi Uzina de Vagoane ASTRA Arad.

În acest punct, ne putem adresa următoarea întrebare: este o simplă coincidenţă de nume? Din arhivele Asociaţiunii Transilvane aflăm că în cadrul ASTRA exista încă din 1914 o secţiune tehnică-industrială, însă legarea activităţii uzinei arădene de agenda ASTRA rămâne, pentru moment, doar o speculaţie.

În ceea ce priveşte destinul fabricii din Vestul României, aceasta fuzionează cu ROMLOC (România Locomotive, fondată în 1921) din Braşov, uzina din Arad fiind nevoit să-şi mute activitatea cât mai departe de graniţă, dată fiind situaţia internaţională tulbure din acei ani. Astfel, pe 13 iunie 1935, pe actualul teren din spatele capătului de linie RAT, încep construcţiile la noile clădiri ale Uzinei „ASTRA” Braşov, care se dorea a fi printre cele mai moderne din Europa.

Pe 21 august 1948, ca urmare a instaurării puterii comuniste în fostul Regat al României, Uzinele „ASTRA” Braşov primesc numele „Steagul Roşu”. Cândva prin anii ’60, ca urmare a depărtării României de influenţa Moscovei, Silviu Ploeşteanu propune ca echipa să adopte numele „ASTRA” din perioada interbelică şi să numească ASTRA Braşov. Forurile conducătoare nu acceptă propunerea sa.

Cred că s-a creat mai multă ambiguitate decât lumină cu articolul ăsta, dar sper ca până înainte de Crăciun să elucidăm misterul înfiinţării, aşa că ţineţi aproape..