Crainicul stadionului „Silviu Ploeşteanu” din Braşov este Marian Botezatu, realizator al emisiunii 100% Sport de pe MixTV şi prezentator al ştirilor sportive la Radio Braşov.
Acum că am făcut cunoştinţă unii cu ceilalţi, să trecem la chestiune. De fapt, la chestiuni, că-s două. Aşadar:
1. Melodia de după gol. No, după ce echipa marchează şi fanii îşi manifestă delirul, craninicul de pe orice stadion dotat cu instalaţie de sonorizare pune o melodie la boxe înainte de a anunţa marcatorul. De regulă, cluburile care se respectă au o melodie care simbolizează echipa sau oraşul. Cocalarii au Kenfraft 4000. Sau, cum a fost cazul la meciul cu Vaslui de sâmbătă seară, o… voce care urlă „gol” prelungit, finalizând într-un accent portughez cu „sensacional”. Iniţial, atât eu cât şi băieţii din galerie, am crezut că e vocea crainicului. Asta până s-a auzit „sensacional”-ul ăla care ne-a făcut să ne întrebăm ce naiba se întâmplă?
Eu am pretenţia că noi nu suntem un club de cocalari. Aşa că propun, beneficiind de larga susţinere a confraţilor „stegari”, să se dea play înainte de anunţatea marcatorului uneia dintre următoarele melodii.
Ciprian Porumbescu – HORA BRAŞOVULUI. Dacă pe Naţional Arena golurile României sunt întâmpinate cu Ciuleandra, nu văd de ce Hora Braşovului n-ar putea însoţi… golurile Braşovului.
Fragmentele cuprinse între 0:31-0:38 (sau 0:46) ori de la 1:32 şi până la final s-ar preta foarte bine pentru stadion. Personal prefer primul fragment pentru că îmi pare a avea o mai mare încărcătură epică.
BRAŞOVEANCA. Tradiţionalul cântecel pe care toată lumea ştie să danseze. Nici nu-i greu: doi paşi înainte şi doi înapoi, dai fata la stânga şi dai fata la dreapta. Îţi trebuie cojones să pui aşa ceva la staţia de amplificare, dar eu zic c-ar prinde.
Vi-i imaginaţi pe jucători dansând o mică braşoveancă lângă steagul de corner după gol? Evident!
Trooper – TARI CA MUNŢII. Refrenul acestei melodii ar merge şi el foarte bine să premeargă anunţarea marcatorului. Chiar dacă nu vă place rock-ul, daţi o şansă acestei melodii şi ascultaţi referenul.
„Tari ca nişte zei, tari ca munţii, suflete te lei, tari ca munţii”, fain, nu-i aşa? Adică, serios acum, Braşov, munţi, tre’ să fii uşor cretin să excluzi posibilitatea folosirii acestei melodii.
Dintre toate 3, eu personal aş alege „Hora Braşovului”, chiar dacă sunt un fan al muzicii rock. Opera lui Porumbescu mi se pare cea mai elegantă şi bună opţiune.
Şi aşa rezolvăm şi a doua chestiune. Înainte de a anunţa schimbările de jucători, cartonaşele, minutele de prelungiri etc. se auzea la staţie intro-ul din „It’s My Life” de la Bon Jovi. Sâmbătă seară, la un moment dat s-a auzit… „Nu mi-e frică de bau-bau”. Ori a fost scăpare din partea crainicului ori l-au muştruluit oamenii de la oficială, dar următoarele anunţuri au fost făcute pe linişte, ca să zic aşa. Nu e musai ca anunţurile astea precum iese cutare şi intră cutare să fie precedate de un semnal sonor, dar dacă fetişul există, recomand să fie satisfăcut cu una din melodiile afişate mai sus.
Acum mulţi o să muiţi. Că ce p”#a” mea ne arde nouă de ce se cântă pe stadion când nu avem antrenor cu 4 zile înainte de meciul din Cupă, că din partea voastră poa’ să cânte şi Guţă câtă vreme echipa merge. E adevărat, sunt lucruri aparent minore, dar întregul, care dă identitatea, e compus din chiţibuşuri din astea. Dacă noi nu ţinem la identitatea noastră, nu putem avea pretenţia ca alţii să ţină mai mult la ea şi să dea totul, fie că-s în birouri sau în iarbă.
Salut! Citesc din cand in cand blogul tau, chiar daca nu sunt stegar, deoarece mi se pare unul dintre cele mai bune de genul asta, poate chiar cel mai bun. Am si eu o intrebare, cum de v-ati intors la peluza, avand in vedere problemele cu finantatorul, s-a rezolvat ceva cu el? Stiu ca pe la inceputul sezonului, inca erati la tribuna. Si inca ceva, cred ca esti destul de destept incat sa-ti dai seama ca nu suntem cu totii cocalarii aia despre care vorbesti. Eu, spre exemplu, nu mai sunt interesat de actuala echipa a Stelei de ceva vreme, dar mi se pare penibil sa ne numesti cocalari, atata timp cat fiecare echipa are uscaturile ei. Crezi ca daca Steagu juca in CL cu 50 000 de oameni in tribune, avea numai rockeri, rapperi si hipsteri? Numai bine!
Salut! Îmi pare bine că-ţi place blogul !
Stai relax, chiar dacă nu suport steliştii, nu mă refeream că toţi sunt cocalari din cauza melodiei acelea. Evident că ar fi absurd să etichetez un grup de oameni exclusiv pe baza melodiei pe care o pune după goluri la staţia de amplificare un crainic. Cum ai zis şi tu, în Liga Campionilor, dacă eşti o echipă care să adune 50 de mii de oameni, ai acolo de toate felurile, nu doar elite. Oricum, melodia aia e folosită de mai multe echipe (chiar şi la Corona hockey e aceeaşi) şi mi se pare cam tribală, dar ca să nu mă lungesc foarte tare am zis simplu că-i de cocalari.
Legat de revenirea în peluză. Noi îi înjuram pe Mitică şi Sandu, clubul îşi lua amenzi (cred că au fost la un moment dat vreo 4 etape la rând când s-a întâmplat asta), apoi bodyguarzii firmei de pază intrau în noi şi se comportau la intrare la control de parcă eram nişte infractori care au primit graţiere de la puşcărie ca să vină să vadă meciul. Ei au zis că patronul a dat ordinele, iar asta coraborat atitudinea sa faţă de club şi suporteri în general, plus nişte meciuri suspecte (unul chiar cu Steaua, 2-1 pt voi aici pe ploaie) a dat naştere conflictului. Unii s-au mutat la a 2-a, să-i scandeze în continuare împotrivă, alţii au ales să rămână în peluză, totul culminând cu anularea abonamentelor la scurt timp după startul sezonului 2012-2013, când clubul şi-a luat iar amendă pt nişte pirotehnice la un meci cu Dinamo. S-a închis peluza, motivându-se că nu ştiu ce lege zice că n-au voie galeriile să stea în aceeaşi tribună şi toată lumea a ajuns la a 2-a.
Revenirea în peluză s-a petrecut încă de la începutul acestui sezon datorită ameliorării tensiunilor. Personal nu prea agreez mişcarea. La Braşov, pe vremuri, cum era moda peste tot în RO, galeria stătea la T2. Iar câtă vreme am mers acolo, atmosfera creată, angajanându-i şi pe ceilalţi suporteri, era deosebită.
Cam asta ar fi. Dacă am omis ceva sau am spus prostii sper să mă corecteze cineva.
Ar putea intra în calcul şi un pasaj din opera Crai Nou a lui Ciprian Porumbescu (partea orchestrală).
Poate că s-a banalizat un pic prin folosirea ei ca promo la anunţurile din Gara Braşov, dar sună foarte frumos în Piaţa Sfatului când trompeţii o interpretează din turnul Casei Sfatului.
Brașoveanca ar suna foarte bine după gol 🙂 Parcă iți dă incă un gram de energie.
brasoveanca ar fi super!!
Eu as spune ca si „In orasul de sub Tampa” s-ar potrivi in context, doar e imnul echipei si chiar e (re)cunoscut ca atare.
Fara a fi rautacios, se pare ca traim niste vremuri pe Tineretului, cand e nevoie de interventia crainicului pentru ca jucatorii sa auda ca joaca in fata unei asistente. Imaginile cu tribuna a 2-a din meciul cu Vasluiul au fost de-a dreptul dezolante. Ok, poate ma veti intreba, pe buna dreptate, daca eu am fost la meci. Nu, n-am fost, dar tot ma doare. Candva, erau mai multi spectatori la antrenamentul de joi dimineata al Steagului sau la amicalele disputate contra unor echipe din Orientul Mijlociu..
Poate suntem noi brasovenii mai emancipati si ne-am saturat de blaturi, schimburi frecvente de antrenori si de jucatori, politica clubului etc., dar si in tara remarc acelasi dezinteres, poate cu exceptia Petrolului si a unor meciuri, precum marele derby bucurestean sau cand campioana evolueaza in deplasare.
Doamne fereste, sa se repete ceea ce cu amaraciune am trait pe la finele anilor 80 pe stadionul Tractorul. Venise Octavian Capitanu (mare secretar de partid) presedinte de club la Tractorul si si-a fixat drept scop promovarea echipei in primul esalon fotbalistic. Spectatori mai erau la meciuri, dar Tractorul niciodata n-a avut o galerie stabila. Si atunci, au apelat la statia de amplificare. Inainte de meci sau dupa golurile marcate de gazde, porneau muzica inregistrata pe magnetofon…o adevarata creatie artistica, interpretata de corul reunit al uzinei Tractorul (femei si barbati)..”Hai Tractorul, hai Tractorul, lupta si vei castiga, e aproape viitorul, cand vom fi si noi in A..la, la, la, la, la, la, la”. Ce mai, era de rasul lumii.
In concluzie, eu m-as multumi cu oricare dintre cantecele amintite mai sus, dar prioritatea nr.1 ar fi ca oamenii sa fie readusi pe stadion.