Cupa uitată | Aventura balcanică din 1962

„Și-n Balcani când am bătut, faimă mare am făcut!” – așa sună o scandare din repertoriul galeriei brașovene. Cucerirea Cupei Balcanice în 1961 este cunoscută de stegarii de toate vârstele, în timp ce victoria cu 6-2 obținută de brașoveni un an mai târziu în fața echipei Olympiakos Pireu, în cadrul aceleiași competiții continentale, ridică pe bună dreptate sprâncenele în uimire.

Cum ne șade bine, vă aducem sau, pentru aceia mai norocoși dintre voi , readucem în față povestea celei de-a două participări brașovene în Cupa Balcanică. Cuvintele sunt completate de splendide imagini video de la succesul fantastic reușit în fața grecilor.

Cupa Balcanică 1962

Popularitatea ediției inaugurale a Cupei Balcanice a dus la înscrierea a opt echipe, împărțite în două grupe egale, din care câștigătoarele avansau într-o finală tur-retur.

Stegarii au făcut parte din Grupa A și i-au avut ca adversari pe Olympiakos Pireu (vice-campioana Greciei), pe FK Sarajevo din fosta Iugoslavie – o echipă de mijlocul clasamentului aflată în construcție, care peste șase ani va câștiga titlul, și pe Galatasaray – vice-campioana Turciei în recent formata Super Ligă profesionistă și viitoare câștigătoare a titlului la finalul sezonului 1961/62.

Din Grupa B au făcut parte Levski Sofia (vice-campioana Bulgariei), Dinamo Tirana (vice-campioana Albaniei), Fenerbahçe (campioana Turciei) și cealaltă reprezentantă a României, Dinamo București.

Debutul stegarilor

programul de meci pentru întâlnirea Olympiakos Pireu – Steagul Roșu Brașov (stânga) și o fotografie cu portarul Constantin Ghiță reținând mingea în fața atacanților greci.
textul de sub poza apărută în ziarul de limbă maghiară Ifjúmunkás (Tânărul Muncitor) s-ar traduce astfel: „Nu știam prea multe despre tehnica echipei Olympiakos din Pireu, dar credem că Steagul Roșu Brașov, onorându-și tradiția, va face o figură frumoasă în turneul balcanic de fotbal pentru echipele de club. Am fost dezamăgiți că băieții din Brașov au părăsit terenul învinși cu 1:0. Maestrul Ploeșteanu, antrenorul Steagului Roșu, cu siguranță va face totul pentru a se asigura că băieții lui își vor îndrepta prestigiul în meciul revanșă al turneului”. (1 martie 1962)

Confruntarea cu Olympiakos de pe 21 februarie 1962, desfășurată pe un vulcanic stadion Karaiskakis, în fața a 20.000 de spectatori, a fost primul meci oficial din acel an pentru băieții antrenați de Silviu Ploeșteanu. Grecii, în schimb, își măsuraseră forțele cu o lună înainte contra celor de la FC Barcelona, vice-campioana Europei, un meci pe care l-au pierdut cu 2-0, dar care le-a deschis apetitul pentru făurirea propriei glorii continentale.

Un contraatac în minutul 31, finalizat de Elias Yfantis, a semnat prima victorie internațională într-un meci oficial a echipei poreclită Thrylos, care în limba greacă înseamnă Legenda. O săptămâna mai târziu, brașovenii și grecii s-au întâlnit din nou, tot pe Karaiskakis, dar într-un meci amical care s-a încheiat 3-3, gazdele egalând în al doilea minut al prelungirilor.

Invincibila Olympiakos

Programul dezlânat al Cupei Balcanice a programat următorul meci al stegarilor abia în luna august, acesta fiind chiar returul cu grecii.

În timp ce Steagul a oscilat în evoluțiile din returul campionatului național, deși în aprilie recâștigase la un moment dat poziția de lider, și a terminat sezonul pe locul 4, Olympiakos Pireu s-a clasat iarăși pe locul secund în Grecia și avusese o primăvară europeană încântătoare, cu victorii la limită contra celor de la Galatasaray (1-0) și FK Sarajevo (3-2), și cu o remiză spectaculoasă obținută în Iugoslavia (3-3).

Pe lângă parcursul fără înfrângere realizat de Olympiakos Pireu în Cupa Balcanică, palmaresul internațional al lui Thrylos mai conținea câteva victorii de anvergură, contra Santos-ului lui Pelé (2-1 în 1961) și cu FC Barcelona (1-0 în mai 1962). Toate acestea au amplificat interesul fanilor brașoveni, 15.000 de persoane ocupând fiecare centimetru din tribunele fostului stadion Tractorul în seara zilei de 1 august 1962.

Argonautica stegară

stânga: Sándor Meszáros deschide scorul contra celor de la Olympiakos Pireu
dreapta: Vasile Seredai înțeapă mingea pe sub portar și stabiliește scorul final.

În ciuda faimei cu care Olympiakos s-a prezentat sub Tâmpa, echipa lui Silviu Ploeșteanu a stabilit destinația victoriei într-un interval de numai 33 de minute, realizând probabil cea mai bună repriză din istoria fotbalului stegar.

Golului marcat de Sándor Meszáros în minutul 5 i-au urmat alte trei înscrise de Vasile Seredai (min. 20), Eugen Nagy (35) și Miklos Selymesi (38).

Mai jos puteți vedea un reportaj video cu imagini senzaționale de la acest meci jucat într-o zi perfectă de vară.

Reportajul conține golul de 1-0, marcat de Meszáros (nr. 10), cel de 2-0, înscris de Seredai (nr. 9), precum și al 6-lea gol marcat tot de Seredai.

Tot patru goluri s-au marcat și în repriza a doua, dar împărțite egale între brașoveni și greci: Năftănăilă și Seredai pentru noi (min. 50 și 71) și Grigoriadis pentru vizitatori (min. 57 și 67). Al doilea gol grec este și el cuprins în reportajul video.

Scor final 6-2 pentru Steagu’ – cea mai categorică victorie brașoveană într-un meci internațional oficial.

O dublă de foc cu FK Sarajevo

19 septembrie 1962, Sarajevo, căpitanul stegarilor în acest meci, Ioan Szigeti schimbă fanioane (foto stânga) cu Ibrahim Biogradlić, căpitanul gazdelor. În dreapta, căpitanii celor două echipe și brigada de arbitri aliniția pentru fotografia oficială. / sursă foto: fksinfo.com

FK Sarajevo, care terminase sezonul 1961/62 pe locul 7, jucase până atunci doar cu Olympiakos, obținând un punct din acea dublă. Dacă voiau să păstreze șanse de calificare în finală, atunci doar victoria putea fi suficientă.

Calitatea fotbalul jucat de stegari la Sarajevo, în special în primele 20 de minute, și ocaziile imense ratate prin Selymesi și Năftănăilă nu insuflau gazdelor speranța că își vor îmbogăți zestrea. Dar meciul s-a echilibrat treptat și cu două minute înainte de pauză bosniacii au deschis scorul prin Asim Ferhatović, un jucător de legendă al clubului din capitala actualului stat Bosnia-Herțegovina. Tot el a făcut dubla cu două minute înainte de ultimul fluier, stabilind scorul final.

Poate că dacă arbitrul turc Orhan Gomul ar fi acordat în minutul 53 un penalty invocat de stegari deznodământul ar fi fost altul.

Returul cu FK Sarajevo de pe 4 noiembrie 1962, o după-amiază de duminică, i-a pus iar pe jucătorii echipei de sub Tâmpa în fața familiarei obligații de a învinge.

Brașovenii au început tare meciul, aducând bucuria încă din minutul trei printre cei 10.000 de spectatori veniți pe stadionul Tractorul. Năftănăilă a făcut dubla în minutul 77, ridicând scorul la 3-1, într-un meci aflat în permanență pe muchie și în care s-a remarcat superbul gol înscris de Miklos Selymesi în minutul 33, care i-a readus pe stegari în avantaj

Din păcate, cele două meciuri cu Galatasaray nu s-au mai disputat, turcii retrăgându-se din competiție din cauza calendarului aglomerat, fiind angrenați și în Cupa Campionilor Europeni (actuala Liga Campionilor). Ei au susținut doar două partide în Cupa Balcanică, ambele cu Olympiakos, încheiate 1-0 pentru greci și 1-1 la Istanbul.

Un nou „ce-ar fi fost dacă?”…

Pe 16 septembrie 1962, Galatasaray a întrecut chiar pe Dinamo București în turul preliminar al Cupei Campionilor Europeni, câștigând cu 3-0 la Istanbul, după 1-1 în România. Eșecul dinamoviștilor venea în completarea lamentabilelor rezulate obținute în Cupa Balcanică. Galatasaray a ajuns până în sferturi, fiind eliminată doar de AC Milan – viitoarea campioană europeană.

Steagul Roșu ar fi trebuit să câștige ambele întâlniri cu Galatasaray pentru a-i devansa pe greci în cursa pentru primul loc în Grupa A. Dar nu vom putea știi niciodată care ar fi fost deznodământul. Brașovenii se dovediseră capabili de isprăvi impresionante în această competiție.

Până la urmă, doar un punct a făcut diferența între Olympiakos Pireu și Steagul Roșu Brașov, chiar dacă rezultatele grecilor contra turcilor nu au mai fost luate în considerare.

Privind în urmă, putem spune că brașovenii au ratat punctul vital chiar în februarie, în Grecia, când au pierdut în meciul oficial cu 1-0 și au remizat 3-3 în cel amical.

Dacă rezultatele ar fi fost inverse, atunci Steagul și Levski Sofia ar fi jucat în primăvara anului 1963 dubla-manșă a finalei cu trofeul Cupei Balcanice pe masă. Olympiakos a ieșit campioană după ce a fost nevoie de un meci de baraj, Thrylos devenind prima echipă din Grecia care a cucerit un trofeu internațional.

Stegarii vor reveni în Cupa Balcanică aproape un deceniu mai târziu.

Puteți citi în continuare cronicile celor patru meciuri jucate de Steagul, așa cum au apărut în ziarul național Sportul Popular, sau în ziarul local Drum Nou. Click pe imagini pentru mărire.