Suporterii care au dorit să vină ieri la stadionul Tineretului au petrecut două ore interesante pe fotoliile de la Tribuna oficială, în compania directorului de marketing al clubului, domnul Viorel Morari. Atmosfera a fost ok, pentru o primă întâlnire atingându-se destule teme. Nea Viorel are multe idei şi este plin de entuziasm. Unii suporteri au…
Acum câţiva ani, la o discuţie ocazională cu cei din conducerea clubului, unul dintre suporteri a făcut o afirmaţie de genul: „stadionul este casa noastră”. La care, cu un ascuţit simţ al proprietăţii, patronul Neculaie a replicat tăios: „Poftim? Stadionul este al MEU!”. Nu are rost să mai discutăm acum despre nivelul de înţelegere al…
Articol de Beko Laszlo La startul fiecărei ediţii de campionat, speranţele de mai bine sunt intacte. Nu ştim care va fi deznodământul la final, poate nici nu prindem finalul, sau poate ne vom bălăci în mediocritatea fotbalului românesc de liga a 2-a. Poate se va întampla o minune şi vom avea pretenţii la şefia ligii.…
Duminică, înaintea prânzului, o undă de şoc transmisă prin telefon şi net a ajuns în casele tuturor stegarilor. Clubul, aflat în criză de timp, făcea apel la suporteri pentru a participa la degajarea terenului de zăpadă. Suporterii au simţit că este unul din acele momente când e nevoie de mai mult decât o încurajare sau un…
Fularul mai mare decât ea, punga cu floricele aproape jumătate cât ea. Probabil cea mai frumoasă blondină care a călcat vreodată pe stadionul „Silviu Ploeşteanu”. Îmi plac copiii. Am doi nepoţei cărora încerc să le câştig dragostea pentru galben şi negru. Momentan totul merge conform planului. Şi în timp ce făcea paşi micuţi spre tronul…
Am trăit şi vremuri când, după victoriile stegarilor, apărea curcubeul pe cerul Braşovului. Acum, proiecţia tabelei peste un oraş cenuşiu şi indiferent, asociată cu nişte peluze goale, ne lasă senzaţia că Marian Constantinescu şi-a strigat bucuria în pustiu. Inimile care mai pulsează pentru galben şi negru s-au aflat, de această dată, la tribuna I.…
În Parlamentul statului San Marino, dacă era al României, ţineau nişte scalpuri de senatori sau deputaţi în loc de fular. Că tot s-a vorbit în cadrul articolului „Un oraş, o echipă” (M. Olaianos) despre neimplicarea politicului local în viaţa Steagului, eu zic că-i mai bine că nu se întâmplă asta. Încă nu trăim într-o ţară…
Ideea ar fi să se filmeze cât mai mulţi „stegari” în timp ce cântă imnul şi apoi să edităm toate materialele în ceva frumos. Ce, n-aveţi încredere în mine că o să iasă ceva, vorba comentatorului, „nemaipomenit!” ? M-am gândit că dacă „facerea” imnului poartă semnătura suporterilor, să avem şi un clip în care ei sunt personajele principale. Puteţi…
La Stegaru' 