1977, luna mai.
Eram înscris la piticii Steagului, antrenor era Csaba Gyorffy. În acea duminică Steagul Roşu, pe atunci pe locul 2 în divizia B, seria a II-a, juca acasa cu Dinamo Slatina. Gyorffy ne-a pus să fim copii de mingi. Eram distribuit chiar sub galerie, la tribuna a II-a.
Cele doua echipe au ieşit la încălzire, la stegari printre titulari se afla şi Csaba, într-una din ultimele sale partide sub culorile Steagului.
Vremea a fost schimbătoare în dimineaţa aceea, mai plouase în câteva rânduri. Norii negri dinspre Fartec prevesteau o nouă ploaie torenţială. Gyorffy s-a dus repede la vestiare şi ne-a adus vreo 10 pelerine de ploaie, doar eram „copiii” lui şi ne proteja. Eu, gură cască, am rămas fără. Asta probabil ca sa fiu în acord cu galeria. Jumătate dintre membrii ei s-au dezbracat la bustul gol, au facut un spectacol de nedescris. Băteau la tobe, cântau. Ascultându-i şi privindu-i am uitat şi de ploaie.
Scorul a fost 2-0, stabilit încă din prima repriza. Au marcat Paraschivescu (care îmi aduc aminte avea un bandaj pe cap în urma unei accidentări) şi cine altul…decât Gyorffy, la un şut-centrare mingea a lovit bara şi a intrat în poartă. Cred că a fost ultimul său gol înscris pentru Steagul Roşu.
La pauză a ieşit soarele….
Susţinere blog
Dacă ţi-a plăcut ce ai văzut, poţi susţine blogul printr-o donaţie minimă de 1 Euro.
€1,00