Echipa de fotbal a Uzinelor Astra Brașov nu era nici cea mai bună și nici cea mai populară din oraș în primii ani de după al Doilea Război Mondial. Alb-albaștri UAB-ului continuau să exceleze prin echipele lor de atletism, ciclism și schi, în timp ce la fotbal rămăseseră doar cu amintirile asalturile spre elită din…
Echipa de fotbal a Uzinelor Astra Braşov a reușit în vara anului 1941 să câștige Campionatul Districtual Braşov, iar succesul venea la pachet cu barajul de promovare în Liga a 2-a. Însă, intrarea României în cel de-al Doilea Război Mondial pe 22 iunie 1941 a contramandat șansa de progres a viitorilor „stegari” spre prim-planul fotbalului…
Astăzi avem ocazia să-i descoperim cu nume și prenume pe băieții fără de care n-ar fi existat Steagul de mai târziu, cel care a ajuns să se bată pentru titlu în anii 1960, care a câștigat Cupa Balcanică în 1961, care a realizat miracolul cu Beșiktaș sau care, multe decenii mai târziu, sub conducerea căpitanului…
Când a mai dat Steagu’ patru goluri într-o repriză? Mă refer într-un meci din primele trei ligi, considerate profesioniste, pentru că în sezonul de Liga a 4-a se marcau patru goluri pe minut. Ar fi acel 11-2 cu Reșița din Liga a 2-a, dar atunci oaspeții au trimis la Brașov o echipă formată din juniori,…
Mâncam un senviș luat din autogară când o albină a aterizat pe balustrada gardului de la oficială. Jandarmii ar fi vrut să-mi spună cum stă treaba pentru meci, ca să nu fie probleme și la final să plecăm toți fericiți acasă, dar mi-au dat pace să-i fac o poză albinei înainte de toate dialogurile oficiale.…
Ca în fiecare an, dinspre Tâmpa și de pe munții din jurul orașului se revarsă un spectacol de culori în sufletul oricui este inspirat să ridice ochii din zilnicele probleme, reale sau doar închipuite pentru că aproape nu mai știm cum să funcționăm altfel decât cu un sentiment constant de împovărare, de neputință și furie.…
Duminică. Ora prânzului. Meci de Liga a 2-a pe Tineretului. FC Brașov, cu numele cel puțin, revine în circuitul oficial. Intrare liberă, tribune goale, iar pandemia și restricțiile nu sunt o scuză. Totuși, din piepturile a vreo 200 de oameni se aude „În orașul de sub Tâmpa”. Metromul răsună. În Bartolomeu se aud doar aplauze…
Nu știu câte vieți are echipa asta, dar nici nu-s curios să aflu răspunsul. Bine, într-un fel cred că-l știm: „noi nu avem nici timp, nici loc, și nu cunoaștem moarte”. Sloganele sunt frumoase, mai ales când le iei direct din poezii, dar agitația și efortul zilnic le dau un sens palpabil. Iată echipa ta…
La Stegaru' 