Merg la meciuri de 21 de ani. S-au împlinit luna aceasta. Pe mulți din cei cu care am făcut în 2017 SR Brașov îi știam din priviri din tribunele „Tineretului”, de când eram toți niște țânci sau puștani. Pe unii i-am văzut pe la T2, pe alții pe la T1, pe majoritatea în peluză și de-a lungul anilor am devenit și noi „membri ale galeriei”. Pentru că acolo erau adevărații, ăia hardcore, care cu o mână aruncă rola de hârtie pe gazon și în alta țin torța aprinsă.

A venit însă legea lui Mitică și torța a devenit obiect de interdicție pe stadioane. Asta a fost. Am fluturat steaguri, am ridicat fularul sau eșarfa deasupra capului și am cântat, am bătut din palme la Brașov sau prin țară pentru echipă. Am și redescoperit cântece vechi și le-am reintrodus în repertoriul tribunei, că să mai smulgem o lacrimă celor bătrâni când niște puști cântă „suntem galeria echipei brașovene, suntem galeria echipei FCM”, sau „galerie ca-n povești, numai la Brașov găsești”. I-am reintrodus pe Pescaru și Györffy în imnul echipei, așa cum era în original, am și înregistrat imnul acela, pentru ca mai târziu să vin niște gherțoi ai umanității și să ne spună că n-avem voie să-l cântăm pentru că au înregistrat ei numele de Steagul Roșu la OSIM.

Iar vice-primarul Sebastian Rusu, un om care emană mai multe clișee decât dioxid de carbon, a pus cireașa pe tortul ticăloșiei afirmând într-o ședință a Consiliului Local Brșaov că „galeria e una și suporterii sunt alta” și că acești „membri ale galeriei nu sunt suporteri”. Obișinuit cu obediența, vice-primarul și alți consilieri locali, care împreună au mai puține bilete cumpărate la meciurile FC-ului decât cel mai casual suporter „stegar” din istorie, deci acești oameni se miră și se simt răniți când suport… pardon, „membri ale galeriei” îi iau l-amprejur pentru prostiile emanate, pentru fățărnicia cu care-și exprimă interesul față de ce ar fi bine pentru suporteri și ce-și doresc aceștia, precum și pentru brusc-descoperita afecțiune pentru Steagu’.

Și toți aceștia fac apel la pace și unitate, după ce au ieșit cu tot felul de declarații despre ce ar fi bine și util pentru fotbal și comunitate, fără a avea vreun dialog preliminar cu „membri ale galeriei” – singurii care au ținut Steagul sus după falimentul FC-ului. Spre deosebire de toți, noi ne-am respectat promisiunea asumată pe 29 mai 2017, la ultimul meci acasă din istoria FC Brașov (1-1 cu Luceafărul Oradea). Vă bazați că veți umple stadionul cu membri de partid și că vă puteți lipsi de cei „100-200 de așa-ziși suporteri” (Valeriu Vătavu, consilier local)

---

În același sezon în care FC Brașov (Steagu’) își dădea ultima suflare, ACS Steagul Rosu Brașov termina pe ultimul loc în Liga a 4-a Brașov. Ieri, un alt consilier local cu gânduri mai contorsionate decând un accident în lanț pe A1, Sebastian Bădulescu, pleda în favoarea acestei echipe – ACS Steagul Roșu – în ședința Consiliului Local Brașov, mirându-se de ce „membri ale galeriei” cântă de Steagu’ la SR, și nu la această echipă. Le-a mai și atribuit Cupa Balcanică în palmares, ca să fie delirul complet. Nimeni în veci n-ar fi avut nimic cu echipa asta, dacă reprezentanții lor n-ar fi fost obraznici în 2017 la adresa echipei suporterilor, spunând că noi n-avem cum să fim Steagu’ și că le aducem prejudicii și le furăm suporterii prin acest lucru.

Aceștia sunt oamenii care vorbesc și supun la vot destinul Steagului: persoane care denigrează suport… pardon, „membri ale galeriei” și care nu cunosc istoria clubului. Iar de votat, votează mulți colegi de-ai lor cărora nu le pasă, sau care ar vrea să vadă FCSB la Brașov, nu la Sfântu Gherghe, în rest ar da skip la meciuri, sau care vor să meargă în galerie la Dinamo, ei fiind membri cotizanți în programul DDB, dar și plini de soluții pentru binele fotbalului brașovean și al Steagului.

Dar suntem căliți, am mai trăit tactici din astea de discreditare a galeriei și separarea ei de restul suporterilor, de a transforma galerie într-un bau-bau. Până una-alta, noi, „membri ale galeriei”, suntem tot aici, de mareșalii manipulării nu prea se mai știe mare lucru.

N-om fi noi mulți, ca la Timișoara, Cluj, Craiova sau București, dar suntem ai dracului de tenace. Pentru că SUNTEM GALERIA ECHIPEI BRAȘOVENE!