Braşovenii Naționalei României | Destine neîmplinite

Fiii oraşului de sub Tâmpa au făcut parte din proiectul numit „naţionala de fotbal a României” încă din faza incipientă. Fie că au fost convocaţi în timp ce îmbrăcau tricoul vreunui club braşovean, în special al Steagului (aka FCM/FC Braşov), sau când viaţa i-a purtat pe la alte echipe din ţară sau străinătate, aceasta este cea mai completă sinteză a prezenţei braşovenilor sub tricolor pe care o vei găsi pe internet.

În (aproape) fiecare zi vom acoperi o altă perioadă istorică. Astăzi îi cunoaştem pe cei care nu au avut oportunitatea de a-şi împlini cariere pe măsura talentului!

Prima parte, a doua parte, a treia parte, a patra parte, a cincia parte.

Lulu şi Călin


Până să ajungem la cum i s-a făcut lui Iuliu Năftănăilă (aka Lulu) pielea de găină pe Estadio Centenario, trebuie să începem povestea în aprilie 1960.

În acea primăvară, făgărăşeanul Năftănăilă şi braşoveanul Călin Gane erau titulari în echipa U18 a României la Campionatul European. Tricolorii şi-au demolat toţi adversarii din Grupa D, Belgia (3-0), Franţa (4-1) şi Spania (5-1) fiind încălzirea pentru semifinala contra ţării gazdă a competiţiei, Austria. Gane, copilul-minune al Steagului Roşu din Braşov, marcase cinci goluri în faza grupelor, fapt care-l face să fie singurul „stegar” care a marcat de cel puţin 5 ori pentru o selecţionată Naţională.

Pe 22 aprilie, la Viena, România U18 trecea şi de Austria (4-1), dar peste două zile era învinsă de Ungaria (1-2), lipsa de concentrare la finalizare şi un penalty irosit în repriza a doua contrastând puternic cu evoluţia precisă de până atunci.

Cei doi „stegari” aveau să rămână în vederile selecţionerilor.

Călin Gane a fost primul dintre ei care a îmbrăcat tricoul echipei U23 a României, pe 22 octombrie 1961, într-un 2-1 cu Polonia, la Cluj, în faţa a 20.000 de spectatori. El purta atunci tricoul celor de la U, fiind student la Facultatea de Litere din Cluj. Dar pe 4 noiembrie 1962, după câteva săptămâni de la a doua apariţie în tricoul Naţionalei de tineret, Gane suferă o ruptură de ligamente într-un meci de campionat. Abia împlinse 20 de ani.

14 octombrie 1962, stadionul „23 August”, Bucureşti: Echipele U23 ale României (stânga) şi Germaniei de Est intră pe teren. Din păcate, fiind în spatele coloanei, Călin Gane nu este prea vizibil. Braşoveanul s-a întors în Braşov după absolvirea facultăţii şi a revenit pe gazon la doi ani după accidentare, dar nu a mai avut parte de vreo apariţie în tricoul Naţionalei României. foto de Lazăr Schinderman pentru Agerpres

Lulu Năftănăilă simţise primele emoţii în tricoul României U23 pe 24 iunie 1962, tot contra Poloniei (1-0).

A fost prima din cele 12 apariţii ale sale la acest nivel, cea mai bună prestaţie venind în meciul de pe 16 iunie 1965, de la Tbilisi, cu URSS. În acea zi, în faţa a 35.000 de spectatori, golurile lui Năftănăilă din minutele 53 şi 83 au întors scorul la 4-3 în favoarea României!

După vreo două apariţii şi în tricoul României B, cel mai tehnic jucător braşovean al momentului a debutat pentru prima reprezentantivă când avea 24 de ani. Pe 4 ianuarie 1967, România a jucat la Montevideo pentru întâia oară de la Mondialul ce avusese loc acolo cu 37 de ani în urmă. Tricolorii au reuşit un surprinzător 1-1 cu Uruguay, echipă care peste doar o lună avea să cucerească, fără înfrângere, a 29-a ediţie a Copei América. În acelaşi meci a debutat un alt „stegar”, Csaba Györffy, 23 de ani, care în minutul 72 l-a înlocuit pe Emil Dumitriu.

Anii 1960: loturile naţionale nu erau complete fără „stegari”. Mihai Ivăncescu (primul din stânga sus), Nicolae Pescaru (lângă el), Iuliu Năftănăilă (al 2-lea din dreapta sus) şi Csaba Györffy (primul din dreapta jos) pozează alături de coechipierii lor înaintea unui meci al României U23 sau României B. sursa foto: arhiva Csaba Györffy

Pentru prima reprezentativă, Iuliu Năftănăilă a bifat a 3-a selecţie pe 25 iunie 1967, la Bucureşti, contra Italiei, în ultima etapă a calificărilor la Euro ’68. Deşi calificarea fusese compromisă după dezastrul de la Zürich, aproape 55.000 de spectatori au ţinut să fie în tribunele stadionului „23 August” la confruntarea cu viitoarea campioană europeană, care s-a impus la limită, pe final de meci.

A fost prima apariţie a lui Năftănăilă în tricoul Naţionalei pe teren propriu, precedenta fiind într-un test la Atena, unde a intrat în minutul 65, în locul lui Mircea Lucescu, pentru a contribui la golul victorios (2-1). Dar, din păcate, a fost şi ultima apariţie a omului pentru care se anunţa o carieră frumoasă sub Tricolor.

Peste două luni şi trei zile, Iuliu Năftănăilă era implicat într-un fatal accident de maşină pe şoseaua Braşov – Făgăraş. Abia împlinise 25 de ani.

Csaba Györffy a fost primul „stegar” care a pus piciorul pe pământ mexican peste câţiva ani, dar, încă o dată, forţele nevăzute ale universului se vor manifesta nefavorabil.


2 gânduri despre “Braşovenii Naționalei României | Destine neîmplinite

  1. Pingback: Braşovenii Naționalei României | Foca Africană | La Stegaru'

  2. Pingback: Braşovenii Naționalei României | A fost odată-n Mexic. Capitolul I | La Stegaru'

Lungă şi pe-a doua!

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.