Braşovenii Naționalei României | Bodola

Fiii oraşului de sub Tâmpa au făcut parte din proiectul numit „naţionala de fotbal a României” încă din faza incipientă. Fie că au fost convocaţi în timp ce îmbrăcau tricoul vreunui club braşovean, în special al Steagului (aka FCM/FC Braşov), sau când viaţa i-a purtat pe la alte echipe din ţară sau străinătate, aceasta este cea mai completă sinteză a prezenţei braşovenilor sub tricolor pe care o vei găsi pe internet.

În fiecare zi vom acoperi o altă perioadă istorică. Astăzi, Bodola!

Citeşte aici prima parte

Gol după gol şi record după record!


Născut la Braşov pe 26 februarie 1912, Gyula Bodola (în presa românească apare ca Iuliu Bodola) a făcut din Naţionala României echipa sa preferată. Poreclele sale variau între Minunea blondă sau Teroarea blondă, în funcţie de ce portari întrebai. Prietenii şi suporterii îi spuneau Duduş.

A învăţat fotbal jucându-se cu ceilalţi copii de pe strada Roşiorilor din Braşov, iar la 18 ani este transferat de la Braşovia la Clubul Ateltic Oradea. Iuliu Bodola a debutat cu o dublă pentru România pe 10 mai 1931, în etapa a 4-a a Cupei Balcanice, contra Bulgariei (5-2), fiind primul jucător născut în Braşov care a marcat două goluri într-un singur meci.

A recidivat în etapa următoare, contra Iugoslaviei, victorie în deplasare cu 4-2, iar în a patra selecţie, un test cu Lituania, la Kaunas (4-2), a înscris primul său hattrick, devenind la vârsta de 19 ani şi 6 luni cel mai tânăr marcator al unei triple din istoria României. Chiar şi aşa, o parte însemnată a presei şi opiniei publice nu îi considera români pe el şi ceilalţi fotbalişti ardeleni cu nume maghiare şi germane. În special înfrângerile alimentau această psihoză. La victorii, ei redeveneau „ai noştri”.

11 iunie 1933, stadionul ONEF, Bucureşti: echipa României pozează înaintea meciului cu Iugoslavia, ultimul din acea ediţie a Cupei Balcanice. Victoria Tricolorilor cu 5-0 (dublă Bodola, al 3-lea, jos, de la stânga) încheia un turneu perfect, în care România învinsese Bulgaria cu 7-0 şi Grecia cu 1-0. sursa foto: fanatik.ro

Cu totalul său de 31 de goluri, toate din acţiune, în 48 de apariţii (1931-1939), Bodola este pe locul trei în topul golgeterilor all-time ai Naţionalei României. A fost detronat abia peste 58 de ani de racheta lui Hagi de la Dublin, apoi de Adrian Mutu. Tot Mutu este şi cel care, 72 de ani mai târziu, a reuşit să egaleze recordul de şapte duble pentru Naţională, stabilit de braşovean pe 18 mai 1939, cu Letonia (4-0).

Şi numărul de selecţii (48) a reprezentant un record ce a rezistat decenii, fiind depăşit de Mircea Lucescu abia peste 35 de ani. Dacă situația politică din țară și din Europa nu s-ar fi deteriorat în cursul anului 1940, cu siguranță numerele lui Bodola ar fi fost mai mari.

În privinţa celor trei hattrick-uri reuşite de Iuliu Bodola pentru Naţională, acesta este un record încă valabil, fiind stabilit pe 10 mai 1936, la Bucureşti, contra Iugoslaviei (3-2). Doar Anghel Iordănescu, cu două hattrick-uri, s-a apropiat în decursul celor 83 de ani de record.

Echipa noastră naţională datoreşte victoria unui singur om: Bodola. Acest jucător a marcat singur cele trei goaluri româneşti. Chipul cum le-a marcat, derutând o apărare de faima celei sârbeşti i-a atras laude unanime…

Realitatea Ilustrată din 13 mai 1936 descriind cum au stat lucrurile cu iugoslavii

Iuliu Bodola a reuşit al doilea hattrick al carierei când evolua pentru IAR Braşov (redenumită Tractorul după război), echipă la care îşi îndeplinea stagiul militar. Pe 29 noiembrie 1931, la Atena, în ultima etapă din ediţia inaugurală a Cupei Balcanice, a stabilit un avantaj rapid pentru România în primele 18 minute, închizând tabela în minutul 84 la 4-2. Tricolorii cucereau atunci primul din cele trei trofee Balcanice ale perioadei interbelice.

Urmau alte onoruri. Pe 8 iulie 1937, la Vilnius, într-un test contra Lituaniei (2-0), Iuliu Bodola prelua rolul de căpitan de la Graţian Sepi, care părăsise terenul accidentat în minutul 10. Duduş a stabilit scorul final în minutul 88.

  • Iuliu Bodola este primul braşovean din istorie care a avut onoarea de a fi căpitanul României, îndeplinind de opt ori această funcţie.
  • foto 1: Bodola (dreapta), schimbă buchete de flori cu căpitanul iugoslav Ðorðe Vujadinović, înaintea meciului de pe 7 mai 1939. 
  • foto 2: poză de grup la finalul victoriei cu 1-0. Iuliu Bodola este al 3-lea, în picioare, de la dreapta. A fost prima victorie cu Naţionala României în calitate de căpitan integralist. Tricolorii au purtat un echipament compus din tricouri albe, cu drapelul dispus orizontal, şorturi roşii şi jambiere tricolore.
  • foto 3: Acelaşi schimb de buchete, de data aceasta cu Stanley Cullis, căpitanul englez. Pe 24 mai 1939, România şi Anglia (0-2) s-au întâlnit în premieră, fiind considerat evenimentul secolului pentru sportul românesc. Echipamentul României în acest meci a fost compus din tricou cu partea superioară roşie, mijlocul galben, şi şorturi albastre.

surse foto: revistele Realitatea Ilustrată din 12 şi 30 mai 1939

România a întreprins un veritabil tur de forţă în acea perioadă, terminând sezonul de primăvară-vară cu un test contra Italiei, campioana mondială!

Vorbind despre difereneţele evidente dintre fotbalul românesc şi cel italian, căpitanul Iuliu Bodola spunea pentru Gazeta Sporturilor că … putem suplini toate aceste quasi-lipsuri cu o armă, care în condiţiuni prielnice, ar putea echilibra partida: elanul şi dragostea pentru culorile naţionale.”

O Italie care alinia 10 din cei 11 jucători care cu un an în urmă deveniseră campioni mondiali la Paris, a câştigat pe 11 iunie 1939 cu 1-0, GSP-ul titrând că „victoria morală e a României” şi nominalizându-l pe Bodola între cei mai buni jucători ai meciului.

11 iunie 1939, stadionul ANEF, Bucureşti: Iuliu Bodola (dreapta) şi Giuseppe Meazza, căpitanii României şi Italiei, îşi conduc echipele în teren. A fost ultimul meci a lui Bodola în calitate de căpitan, şi penultimul în tricoul Naţionalei României. sursa foto: revista Realitatea Ilustrată din 13 iunie 1939

Peste o lună de la ciopârţirea Poloniei de către Germania Nazistă şi Uniunea Sovietică, România a jucat la Bucureşti împotriva Ungariei, vice-campioana mondială.

Va fi ultima apariţie a lui Bodola în tricoul primei reprezentative.

  • Iuliu Bodola a fost considerat nu doar cel mai bun atacant al României, ci şi unul dintre cei mai de seamă ai Europei acelor timpuri;
  • dreapta: 22 octombrie 1939, stadionul ANEF, Bucureşti: Echipele României şi Ungariei într-o poză comună înaintea meciului (1-1). Iuliu Bodola este al doilea de la dreapta în rândul de jos, între portarii Robert Sadowski şi Dumitru Pavlovici;
  • A făcut parte din lotul României la ediţiile 1934 şi 1938 ale Cupei Mondiale, jucând două meciuri. În 1934, Tricolorii au fost eliminaţi în optimi, după un meci ghinionist, de Cehoslovacia (1-2), viitoarea finalistă. Peste patru ani, Bodola a jucat în primul meci contra Cubei (3-3), subestimarea gravă a unui adversar totuşi talentat conducând în meciul de baraj (1-2) spre eliminarea prematură a uneia dintre cele mai bune generaţii româneşti;
  • Finalul carierei este destul de tulbure, fiind acuzat de convingeri antisemite şi colaborare cu autortităţile naziste din Oradea, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Trebuie menţionat că de-a lungul carierei, Bodola a avut o mulţime de coechipieri evrei, neexistând documentate conflicte între el şi aceştia, deşi societatea românească nu era timidă în a-şi manifesta antipatia faţă de evrei chiar şi înaintea instituţionalizării acesteia.

Nimeni nu anticipa că meciul România – Ungaria din 1939 va fi ultimul din cariera lui Bodola sub Tricolor. Deşi el nu făcuse un jocprea bun, Gazeta Sporturilor din 25 octombrie 1939 era încurajatoare:

Părerea noastră sinceră este că Duduş poate mult mai mult decât a arătat Duminică şi mai suntem convinşi că în viitoarele matchuri internaţionale va dovedi că ştie să joace şi mai ales să tragă.”

Bodola a marcat de 17 ori în 22 de meciuri pentru Venus Bucureşti pentru a-i conduce pe Negrii din Splai spre al 2-lea titlu consecutiv la finalul ediţiei 1939-1940, dar nu a bifat vreo apariţie în cele cinci meciuri disputate de prima reprezentativă a României în anul 1940.

Pe 19 mai 1940, Iuliu Bodola asculta pentru ultima dată imnul României, fiind în premieră titular în reprezentativa secundă a României.

România B a spulberat cu 5-1 Ungaria B în acea zi, Duduş fiind elogiat în cronica Gazetei. Chiar dacă nu s-a regăsit pe lista marcatorilor, el a fost implicat în toate golurile româneşti.

Partida de eri a fost pentru Bodola cea mai bună din vasta-i carieră de jucător. Deşi s’a prezentat la acest match cu moralul scăzut, deoarece juca în reprezentativa secundă după 44 de partide internaţionale, totuşi a reuşit să treacă peste acest handicap şi a făcut o partidă uluitoare. […] Suntem siguri că s-a făcut cea mai mare greşală că n’a fost introdus în echipa care a jucat la Budapesta. Este în momentul de faţă interul Nr. 1 din România.”

Medion   DIGITAL CAMERA

După ce a fost de opt ori căpitanul primei reprezentative, braşoveanul Iuliu Bodola a îndeplinit pe 19 mai 1940 acest rol pentru ultima oară, de data asta în tricoul României B. Meciul contra Ungariei a fost al 8-lea din istoria naţionalei secunde, al cărei palmares începe în 1933.

Simţindu-se tot mai puţin apreciat în ţară, după Dictatul de al Viena a ales să revină la Oradea, oraş care făcea parte din teritoriul cedat Ungariei. GSP-ul din 13 noiembrie 1940 notează că, la acea dată, 75 de fotbalişti români traversaseră deja graniţa spre Ungaria şi urmau să fie legitimaţi acolo.

Pe 1 decembrie 1940, la Genoa, în faţa a 38.000 specatori, Bodola debuta cu gol pentru Naţionala Ungariei (1-1). GSP-ul de peste două zile titra astfel:

Bodola, un transfug şi un sfârşit al footballului românesc a salvat Ungaria dela o nouă înfrângere.

Golul egalizator marcat de Duduş în minutul 62 a întrerupt un şir de patru înfrângeri la rând ale ungurilor în faţa Italiei, iar acelaşi cotidian aprecia faptul că „Bodola, care în Româna era socotit un jucător cu cariera încheiată – între jucătorii români de certă valoare – fostul venusist contează acum în football-ul maghiar drept vedetă”. În trei ani, el va strânge 13 selecţii şi patru goluri pentru această naţională.

Iuliu Bodola a fost ultimul braşovean care a îmbrăcat tricoul Naţionalei României pentru următorii 14 ani.

5 gânduri despre “Braşovenii Naționalei României | Bodola

  1. Pingback: Braşovenii Naționalei României | După război | La Stegaru'

  2. Pingback: Braşovenii Naționalei României | Tokyo | La Stegaru'

  3. Pingback: Braşovenii Naționalei României | Haidu | La Stegaru'

  4. Pingback: Braşovenii Naționalei României | Destine neîmplinite | La Stegaru'

  5. Pingback: Braşovenii Naționalei României | Foca Africană | La Stegaru'

Hai să vorbim

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.